Sinaxar romano-catolic: Sfînta Irina din Portugalia
După căderea lui Adam și a Evei din Rai, mintea omenească a pierdut harul lui Dumnezeu, care o apăra de duhurile necurate. Diavolii au astfel puterea de a intra în mintea omului și de a-i insufla gînduri păcătoase. Demonii pot să intre în oameni cu toată esența lor volatilă. Demonul care intră în acest fel în om nu se amestecă cu sufletul, ci trăiește în trupul omului, posedînd în chip forțat sufletul și trupul. Datorită imaterialității și subtilității lor, demonii pot intra într-un număr foarte mare în om. Sfîntul Grigorie Teologul spune că: „Diavolul nu poate pune stăpînire pe noi în întregime, prin nici un fel de mijloace. Dacă stăpînește puternic unii oameni, acest lucru se datorează faptului că aceștia s-au lăsat stăpîniți de el, de voie bună, fără să se împotrivească”. Deci, instalarea directă a duhului necurat în om se face numai cu îngăduința lui Dumnezeu, constituind adesea urmarea vieții desfrînate și ușuratice a celui păcătos. Sînt însă și cazuri în care oamenii de bună voie se leapădă de Hristos și în cadrul unor rituale demonice primesc pe diavoli. în alte situații, Dumnezeu îngăduie diavolilor să se sălășluiască și să lupte pe oameni, pentru ca aceștia să se roage mai mult și din cauza suferințelor să nu mai păcătuiască. De remarcat este și faptul că cel mai des se întîlnește nu instalarea diavolului în om (îndrăcirea), ci posedarea omului de diavol, prin subordonarea sufletului său voinței demonice. Drept exemplu ne poate servi Iuda. Cuvintele Sfintei Evanghelii că a intrat satana în Iuda nu se interpretează că Iuda s-ar fi îndrăcit. Sfîntul Apostol Ioan spune că: 1. Satana a pătruns mai întîi în sufletul ucenicului, datorită lăcomiei acestuia de bani; 2. După aceasta a pus stăpînire pe inima lui; 3. în cele din urmă a intrat satana desăvîrșit în el.
Aici avem un exemplu grăitor de posedare treptată de către diavol a sufletului păcătos, datorită pasiunii crescînde a acestuia pentru bani, băutură, desfrînare și celelalte păcate. Duhul necurat se poate înfățișa sub chip prefăcut, întinzînd o cursă sau alta. El reprezintă fie răul evident, fie că se transformă în înger luminos, luînd chipul binelui și cucerind astfel mințile noastre.
După căde
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.