S-a născut la Borzești

Ștefan cel Mare și Sfînt, primul între „marii români” din toate timpurile

• domnitorul moldav Ștefan cel Mare și Sfînt a fost desemnat drept cel mai mare român din toate timpurile, în cadrul unei campanii naționale coordonată de TVR n „nu mai există nici un fel de dubiu cu privire la originea lui Ștefan”, a apreciat istoricul Alexandru Artimon, referindu-se la faptul că voievodul s-a născut la Borzești, în județul Bacău n „prin alegerea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt sînt speranțe că nu vom fi înghițiți de un noian de nulități și lucruri aparent valoroase”, a comentat această alegere preotul doctor Nicolae Hurjui

Județul Bacău se poate lăuda că a dat țării cel mai mare român, în persoana Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt. După o campanie de presă întinsă pe durata a cîteva luni, cu propuneri și obiecții venite din toate mediile societății, românii au decis că persoana cea mai reprezentativă pentru nație este conducătorul Moldovei de-a lungul a 47 de ani. Puțini sînt aceia care știu că Ștefan cel Mare, care a obținut majoritatea voturilor în campania „Mari români” derulată pe postul TVR 1, s-a născut pe teritoriul județului Bacău, mai precis la Borzești, sat aflat în imediata apropiere a municipiului Onești. Aici, între 1493 și 1494, Voievodul canonizat de Biserica Ortodoxă Română, în iunie 1992, a ridicat o biserică „întru amintirea răposaților noștri înaintași și a părinților lor”. Acest fapt, ca și alte mărturii tradiționale, înlătură dubiile cu privire la originea băcăuană a domnitorului. „Este un adevăr extraordinar, reflectat în pisania pusă de Ștefan cel Mare la biserica din Borzești, plus Tetraevanghelierul lăsat de el, în amintirea părinților săi, tot bisericii din Borzești. Cred că nu mai este nici un dubiu în privința locului său de naștere”, a afirmat Alexandru Artimon, doctor în istorie, cel care a cercetat Valea Trotușului vreme de 40 de ani. în favoarea voievodului sînt și tradițiile păstrate și cunoscute din străbuni. „Primul care a scris legenda stejarului din Borzești a fost Nicu Gane. El a făcut mențiunea cu copilăria lui Ștefan și omorîrea de către tătari a prietenului său, Gheorghe. în 1897, legenda a fost reluată de Ortensia Racoviță, în «Dicționarul geografic al județului Bacău», cu deosebirea că aici apare un nuc, în loc de stejar. Totuși, nu trebuie uitat că legăturile voievodului cu această parte a Moldovei sînt strînse. Pe lîngă biserică, există acolo și două poduri, unul de la Valea Rea și altul la Gîrbovana. La care se adaugă numeroasele referințe tradiționale păstrate pe toată raza județului nostru”, a precizat profesorul Eugen Șendrea, expert în patrimoniu și autor al unor cărți de popularizare a tradițiilor și legendelor băcăuane.

Biserica salută rezultatul campaniei

Aprecierea românilor este considerată justă și de slujitorii Bisericii Ortodoxe. „Consider meritată aprecierea oamenilor de a-l numi pe Ștefan cel Mare și Sfînt cel mai mare român. Merită acest titlu nu numai pentru calitățile sale diplomatice, ci și pentru sfințenia vieții sale, confirmată prin canonizarea din 1992. Puțină lume cunoaște că există păreri autorizate potrivit cărora Ștefan s-ar fi călugărit în ultimele zile ale vieții. O astfel de afirmație a lansat istoricul Ion Lăcustă, pe baza unei descoperiri făcute la mormîntul său de la Putna. Pe de altă parte, mă bucur că poporul român știe să distingă bine calitățile înaintașilor și sînt speranțe că nu vom fi înghițiți de un noian de nulități și lucruri aparent valoroase”, a apreciat preot-doctor Nicolae Hurjui, parohul catedralei „ânălțarea Domnului”. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!