Nori negri deasupra Consiliului Județean Bacău

Administrator

La Consiliul Județean (CJ) Bacău se anunță vremuri grele. Cel care a stîrnit furtuna este premierul Călin Popescu-Tăriceanu, care, în timpul vizitei de cîteva ore pe care a efectuat-o joi în Bacău, a avut timp să se contreze cu Dragoș Benea, președintele CJ Bacău. Totul a pornit de la informarea pe care Benea a făcut-o premierului asupra situației infrastructurii din județ, care a fost distrusă în timpul inundațiilor din vara anului trecut. Cînd primul ministru a auzit de un necesar de peste 500 de miliarde de lei vechi, s-a înfuriat și i-a cerut socoteală președintelui CJ Bacău de banii pe care acesta i-a alocat de la bugetul județului pentru lucrări. Cînd a auzit că nu s-a dat nici măcar un leu, Călin Popescu-Tăriceanu nici nu a mai ascultat explicațiile președintelui Benea. Ulterior, a cerut efectuarea unor ample și amănunțite controale la instituția băcăuană. „Costurile la lucrări, din informațiile pe care le am primit de la Prefectură, sînt mult mai mari, pe aceleași lucrări de reparații de drumuri, decît cele efectuate în municipiul Bacău. Cer ca Direcția de Finanțe Bacău, și dacă este nevoie să vină și corpul de control al ministrului de Finanțe, să controleze Consiliul Județean”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

„Nu pot compara o gîscă cu o rață”

Amenințările primului ministru nu l-au redus la tăcere pe președintele Consiliului Județean Bacău. „Nu este nici o problemă că se vor face controale. Dacă veneau banii în ritmul în care au venit controalele, acum lucrările erau gata. Nu pot bloca județul pentru lucrările din 2005, mai ales că Guvernul și-a asumat răspunederea pentru acestea, fiind o situație de urgență. Nu pot compara o gîscă cu o rață”, ne-a declarat Dragoș Benea. Se pare că la urechile premierului a ajuns informația cum că aleșii județeni ai Alianței „D.A.” au amînat aprobarea organizării licitațiilor pentru reparațiile de drumuri județene cu bani împrumutați din bănci. Aceștia au susținut în urmă cu cîteva luni că prețurile de pînă la 11 miliarde de lei vechi per kilometru de drum sînt exorbitante și au cerut să se reanalizeze studiile de fezabilitate cu alți experți. După mai multe tergiversări și fără să își mai aducă experții, consilierii județeni democrați și liberali s-au mulțumit cu prețurile scăzute de experții Consiliului Județean, dar cu sume infime. Astfel, cifra inițială s-a mai redus, dar doar la cîteva lucrări, cu pînă în două milioane de lei vechi. Dragoș Benea a mai explicat că Primăria Bacău nu a desfășurat lucrări de reparații capitale sau de investiții, cum efectuează Consiliul Județean, și de aceea costurile lor sînt mai mici. „Consiliul Local nu efectuează lucrări de tipul celor efectuate de noi, chiar dacă ambele sînt intervenții la drumuri. Ei fac lucrări de tratament asfaltic, iar noi facem reparații capitale. Nu putem astupa gropile din județ cu tratament asfaltic. Din punctul meu de vedere, este o demagogie să compari cele două tipuri de lucrări, care sînt total diferite”, a precizat Drgaoș Benea. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.