Biblioteca: o clădire stingheră

în chiar centru Bacăului, peste drum de Hotelul „Decebal”, se află o clădire stingheră. Era și pe vremuri tot așa, cînd o vizitam, elev fiind, pentru a împrumuta cărți. Vechiul sediu al Bibliotecii Județene din strada Sturdza este, nu știu de ce, o clădire însingurată. Poate că nu se mai potrivește cu arhitectura orașului, pentru că orașul vechi a fost demolat în anii 60-70 și s-a reconstruit în manieră comunistă: ca oraș-dormitor, util celor cîteva uzine ale industriei comuniste. Venind din vechime, rămasă singură, ca un boier de viță printre plebeii clasei muncitoare, ea nici nu poate fi altfel decît izolată și însingurată. Și ca pentru a-i consfinți solitudinea, s-a luat hotărîrea părăsirii ei: cărțile și personalul Bibliotecii Sturdza au fost mutați în sediul modern al Complexului Muzeal de Științele Naturii. Clădirea din strada Sturdza a fost abandonată. Știm toți că un imobil nelocuit se degradează repede. Asta se întîmplă și cu vechiul sediu al Bibliotecii Județene. Mai ales că subsolul clădirii a fost inundat. E chiar greu de crezut așa ceva. Să evacuezi personalul, să muți cărțile, spunînd că renovezi clădirea cu fonduri din fondurile europene, pentru ca, pînă la urmă, să faci tocmai pe dos. Clădirea e, azi, una de patrimoniu. Dar dacă nu e îngrijită, ea va fi eliminată de pe lista imobilelor deosebite. Oare așa ceva se dorește? Cred că ar trebui să fim pregătiți, cu mic, cu mare, pentru o astfel de eventualitate: anume, de vom vedea că vechiul sediu al Bibliotecii Sturdza este „rechiziționat” și scos, mai știi, la licitație. Pentru că umblă un asemenea zvon, deși e greu credibil. Cum să iei cu japca sediul unei biblioteci ca să-l pui în vînzare după ce ai degradat clădirea pînă cînd a rămas fără valoare și poate fi vîndută pe nimic, în favoarea unui cumpărător ales pe sprînceană? Doar pentru comisionul celui care vinde? Sperăm că e vorba numai de un zvon fără temeinicie și adevărul e altul: clădirea va fi curînd renovată, lărgită cu dependințe moderne și cărțile vor reveni în ea. E onoarea orașului în joc. Dacă multe din instituțiile mari ale Bacăului au fost fondate în perioada comunistă, despre biblioteca publică nu se poate spune așa ceva. Ea a fost înființată în 1893 (cînd picior de comunist nu se afla prin țară) de Societatea „Cultura” și s-a alcătuit datorită donațiilor de carte. Printre donatori, cel mai vrednic s-a dovedit Ghorghe Sturdza, primarul orașului, nepot al domnitorului Ioniță Sandu Sturdza și fiu al beizadelei Costache Sturdza. Ar fi să întinăm memoria nu doar a acestor oameni, ci a tuturor băcăuanilor ce au donat, în perioada pionieratului, cărți, dacă am lăsa ca vechiul sediu al bibliotecii să fie scos la mezat. Dar și memoria băcăuanilor ce s-au perindat vreme de mai bine de veac pentru a împrumuta cărți. Deși născut dintr-un tîrg, fără să aibă prestigiul și istoria altor orașe moldovenești, cum sînt cele prin care și-a purta pașii Ștefan cel Mare, Bacăul și-a cîștigat totuși o reputație, dacă nu vitejească, una culturală. Ar fi păcat s-o piardă din cauza unei amnezii a edililor. Cînd ne vindem căciula, înseamnă că ne uităm trecutul și ne pierdem identitatea. Oricum, e întristătoare trambalarea cărților, prin care, în mod sigur, se vor pierde numeroase volume din fondul de carte. Ca și faptul că agitația mutării n-a dus la nimic bun. Biblioteca Județeană a pierdut mulți dintre cititori. Așezarea ei de acum, în Parcul Cancicov, găzduită de Muzeul de Științele Naturii, e doar aparent favorabilă. Locul unei biblioteci publice e în centrul orașului, într-o zonă de maxim acces. Altfel, le luăm posibilitatea pensionarilor, dar și copiilor să mai intre în bibliotecă. Probabil nu ar strica un apel: să aducem înapoi în strada Sturdza Biblioteca Sturdza. (Dan PERȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!