Arta eșecului neasumat

Administrator

Ștefan RADU

Dl Cozmin Gușă are păreri, opinii, nemulțumiri, adversari și partizani. Nu are – în schimb – mustrări de conștiință. Și nici prea multe îndoieli. A descoperit cele „10 păcate ale României” și nu își asumă nici măcar unul dintre ele. Chiar dacă un demon îmi dă ghes să iau în discuție poziția dlui Gușă în raport cu păcatele pe care chiar el le definește, n-am să fac un asemenea experiment; las cititorului curios plăcerea unei polemici platonice bună pentru serile lungi de iarnă. Prefer să restrîng frontul și să-l adaptez la alonja dlui Cozmin Gușă.
Primele două „păcate capitale” ar fi blocajul produs de oligarhii din țara asta și incapacitatea sistemului politic, „putred”, de a genera soluții. Sînt simple truisme. De 18 ani, presa exact aceste lucruri reclamă. Sînt nenumărați autori care exact despre aceleași tare au scris. Numai că autorul de astăzi, dl. Gușă, este într-o situație ciudată: îndrăznesc să spun că – măcar în parte – el este creația acestor oligarhi și se folosește de „sistemul putred” pentru a-și construi imaginea publică (ea însăși vector de păcat, după cum afirmă în cartea sa). Faptul că „Românii sărăcesc, iar munca nu este respectată” nu l-a împiedicat să-și urmeze propriul drum mult mai eficient. în urmă cu mai bine de un deceniu, dl. Gușă era un ziarist clujean (iar vorbim despre Cluj?!) în solda dlui Dan Voiculescu. A schimbat reduta și s-a înrolat la PSD unde a ajuns mare șef executiv (secretar general al partidului), fiind sămînță de scandal între Ion Iliescu și protejatul său Adrian Năstase. A fost una dintre importantele rotițe ale mecanismului oligarhic de partid și de stat care a adus instituțiile în situația de a nu-și mai îndeplini rolul social (alt păcat). Apoi, după cum chiar el declară, a fost rugat de Traian Băsescu să-l ajute să devină președintele acestei țări. Nu a refuzat provocarea și a trecut în noua tabără. A avut succes deplin. âmi amintesc de domnia sa de pe vremea cînd era sufletul mitingurilor Alianței la Bacău. Cred că este cel care a inventat termenul de „Jafo” pentru RAFO, fără să aducă vreun argument nou pentru susținerea unor diatribe care și astăzi mai au ecouri în mințile multora dintre noi. A pus umărul – cu folos! – la înscăunarea lui Traian Băsescu în fruntea acestei țări. Acum, dl. Gușă este unul dintre cei mai înverșunați critici ai președintelui chiar de le creat. Nu a pus un motto pe volumul despre cele „10 păcate ale României”, însă cartea pare a fi dedicată mentorului său efemer ajuns acum la Cotroceni. în esență, credibilitatea sa vine din faptul că a aparținut acelei lumi care a sufocat România. A fost tot timpul la putere, în postura de manevrant de pîrghii. „Pensionat” cu forța și de o tabără, și de cealaltă, a ales o formă ciudată de a-și scrie memoriile. Seamănă cu securiștii de teapa lui Pacepa sau Turcu, „specialiștii” în colectivizări prin împușcare, arestări, spionaj și alte matrapazlîcuri, care, după ce au profitat de „sistemul ticăloșit”, vin și dau lecții despre cum trebuie „asanată societatea” chiar de ei mutilată. Modelul impus de cei doi trădători (după toate canoanele) arată că dacă profiți de moment poți ajunge erou național imediat ce schimbi baricada în folosul învingătorului. Dl. Gușă, la o scară mult mai mică, încearcă să folosească o rețetă similară. Descopăr la domnia sa o nebănuită capacitate de metamorfoză, o adevărată artă de a nu-și asuma eșecurile naționale la care nu doar a fost părtaș, ci le-a regizat inteligent.
în librăria „Glissando” din Bacău, dl. Gușă a afirmat că „în România a fost distrus sentimentul de solidaritate”. De acord! Am așteptat pînă la finalul festivității să aflu cine este de vină. L-am întrebat cu cine este domnia sa solidar pentru a mă ajuta să identific posibilele puncte de solidaritate pe care să mă sprijin și eu. Răspunsul a fost sec și dezarmant: „Doar cu generația mea!”… Pe acest model, fiecare dintre noi ar trebui să fie solidar cu generația lui și să promoveze interesele comune ale unui asemenea grup. Criteriul generației biologice este difuz și periculos cîtă vreme vîrsta nu este nici calitate, nici defect; este o simplă dată de identitate necesară la biroul pentru evidența populației. Mi-am permis să-i atrag atenția că generația mea, cu toate păcatele ei (asumate sau neasumate), a creat premizele pentru ca generația lui să acceadă în vîrful politicii românești. Generațiile anterioare, pe care el le condamnă cu o lejeritate incredibilă, l-au transformat din „provincialul talentat” de la Cluj, în „regățeanul priceput la toate” de-acum. Parametrii în care vorbește despre „solidaritatea de generație” seamănă – în demonstrația politică pe care o face – cu o „solidaritate de gașcă”, fără doctrină și fără sîmburele de sacrificiu necesar. Poate fără să conștientizeze, pe zi ce trece, dl. Gușă seamănă tot mai mult cu Traian Băsescu și Adrian Năstase, matricile în care s-a cristalizat cariera sa. Mi-ar fi plăcut să citesc o carte, semnată tot de el, despre primele zece păcate ale sale. Ar fi fost un act de mărturisire asumată, pas esențial pe calea unei recuperări politice adevărate.us instituțiile în situația de a nu-și mai îndeplini rolul social (alt păcat). Apoi, după cum chiar el

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.