Tinerii de azi, o șansă pentru politica viitorului

Întrebarea cea mai importantă care trebuie să-și afle răspuns este: „Cum îi facem pe tineri să înteleagă importanța implicării în viața politică?” De ce această întrebare este cea mai importantă? Pentru că de la această generație, generația „web”, se așteaptă începerea adevăratei ere democratice în România. Dar cum se vede politica româneasca prin ochii celor tineri?
Pentru a răpsunde la această întrebare corect și complet trebuie analizată situația vieții politice actuale. Politica de azi uită de arta compromisului și se prezintă ca un front de nesfîrșite lupte pentru putere, echivalată cu lupta pentru dobîndirea cîtor mai multe posesiuni materiale. Politica în România este un cîmp interzis pentru cei capabili și loc de adunare a unor foști membrii PCR care își dau mîna cu cei care, după 1989, au văzut în politică un mijloc ideal de a-și face un nume, formînd astfel o distructivă oligarhie. Mass-media redă cu promptitudine situația și tinerii, care azi sînt tot mai dornici de idei „de-a gata”, preiau cele scrise sau spuse și le însușesc ca idei proprii, astfel că este normal ca astăzi concepția generației tinere despre politică să fie una disprețuitoare, dacă nu total adversă.
Cum schimbăm această stare de fapt? Există soluții. Pentru început,
este de observat faptul că din cotidianul politic de astăzi lipsesc elitele intelectuale. România are o elită intelectuală care nu dorește să se implice în politic. Or tinerii de asta au nevoie. De un model pe care să îl urmeze, iar dacă un intelectual cunoscut și apreciat de tineri s-ar implica în politică și ar oferi acestora imaginea unui om politic veritabil, sunt convins că și tinerii vor fi mai interesați de politică. Confucius spune: „Când rădăcinile sînt în confuzie, nimic nu mai poate fi condus.”

Soluția: o reformă în educație

Și dacă, totuși, elita va ezita să se implice, atunci un astfel de lider trebuie format. Cum? Printr-o reformă în educație. După cum și Aristotel ne spunea: „…Pretutindeni unde educația s-a nesocotit, statul a primit o lovitură funestă”. Ce înseamnă acest lucru? Că educația propice reprezintă unul dintre stîlpii unei democrații sănătoase. Or la noi nu se ia în considerare acest lucru. Și se greșește grav. Pentru că educația este aceea care modelează comportamentul viitorului cetățean în societate. Și educația are și misiunea de a forma lideri, chiar și politici. Punîndu-se mai mult accent în educație pe educația civică și pe istorie, elevii vor înțelege mai bine cît de importantă e politica în mersul societății și vor ajunge să o prețuiască și să dorească să se implice în luarea deciziilor importante pentru mediul în care trăiesc.O reformă în educație ar putea rezolva și o altă problemă gravă a României, și anume emigrația masivă. Foarte mulți tineri consideră că trăiesc într-o țară fără trecut și fără viitor și își doresc ca, odată terminată școala, să emigreze spre locuri despre care au auzit că ar fi mai bune.

„Tinerimea română trebuie legată de pămînt”

Nicolae Titulescu atrăgea atenția asupra acestui fapt printr-o remarcabilă zicere: „Este necesar ca tinerimea română, oriunde s-ar afla, să rămână o tinerime legată de pămînt.” Ilustrul om politic al perioadei interbelice nu numai că tragea un semnal de alarmă, dar dăda și o soluție: aceea că tinerii români trebuie ajutați să cunoască trecutul țării lor, să înțeleagă că s-au facut mari sacrificii pentru ca țara în care ei trăiesc să existe și poate că înțelegînd acest lucru vor ajunge să fie patrioți în adevăratul sens al cuvîntului, în termenii folosiți de H. R. Patapievici pentru a descrie starea de patriot, acela de oameni conștienți de trecut și dornici să facă mai mult pentru țara în care trăiesc, pe viitor.
Generația de azi poate reprezenta, dacă este bine „șlefuită”, o altă generație politică de excepție, de genul celei de la 1848, pentru că așa cum pașoptiștii au adus cu ei idei reformatoare și moderne pentru societatea românească, reușind prin acestea să schimbe cursul istoriei României, tot așa și această generație poate reprezenta un element de modernitate în structurile arhaice ale unei Românii îmbătrînite de anii grei de dictatură. (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!