Vivariul – de la legenda vieții la istoria vieții

Cine vrea să vadă ființe nemaivăzute trebuie să meargă la vivariu, pe strada Popa Șapcă. Față de alte muzee, vivariul există de relativ puțin timp, practic din 1975, cînd a luat ființă prima expoziție ce consta în cîteva acvarii înșirate într-o cameră a casei Cristoveanu. A fost o expoziție de pești. De atunci, vivariul s-a dezvoltat și s-a modernizat. Complexul Muzeal Borcea, de care ține, organizează periodic expoziții, vizitate cu vădită plăcere mai ales de tinerii din oraș, dar toți cei care ajung acolo, fie de orice vîrstă ar fi, pleacă mulțumiți. Bineînțeles, după prima expoziție, cea de pești, s-a prins curajul organizării uneia de păsări exotice. Aceste două expoziții au însemnat de fapt prima structurare a vivariului: s-au format, în felul acesta, două secții. Autoritățile comuniste nu au agreat în mod deosebit ideea existenței unui vivariu, totuși în 1981 i s-a alocat un sediu. însă dezvoltarea și modernizarea sa au început, cu adevărat, abia în 1992, cînd vechilor compartimente li s-au adăugat unele noi, reușindu-se cîștigarea și a spațiilor expoziționale. Au apărut, astfel, cinci compartimente ale Vivariului: expoziția de pești indigeni și exotici, expoziția de păsări cîntătoare și de ornament, expoziția de rase de porumbei, expoziția de animale arboricole și cea de pasări de curte. Fără îndoială, Vivariul este, înainte de toate, o instituție ce ar trebui privită ca una educativă, chiar dacă ea este, în aceeași măsură spectaculoasă, deoarece aici putem vedea animale din toate colțurile lumii, de pe toate continentele pămîntului. Acum cîtăva vreme, Vivariul a organizat și expoziții itinerante, cu care a ajuns în multe orașe din țară, printre care Suceava, Adjud, Piatra neamț, Botoșani – ba a reușit să ajungă chiar și pînă la Arad. Vivariu este singura instituție de acest fel din țară și îi poate ajuta pe oameni să vadă și să afle nu cîte în lună și-n stele, ci cîte pe pămînt și în ape. Tot ce trăiește, tot ce este viu, poate ajunge exponat în vivariu. Un pic din cursul vieții terestre de la origini pînă în prezent poate fi observat și înțeles aici. Un pic din drumul vasului Beagle pe care a călătorit Darwin, un pic din drumul lui Livingstone și a marilor exploratori, un pic din drumul exploratorilor de azi, care se aruncă în apele oceanelor cu aparatele de filmat în mîini. Secretele ce ni se deslușesc aici, ne ajută să ne purtăm imaginația prin lumi neumblate. Vivariul ar trebui să ne amintească de Arca lui Noe și de toate animalele urcate în ea. Doar că, de fapt, la Vivariu legenda se transformă în istorie a științelor naturale, iar visul despre lumi și ființe fabuloase, în realități palpabile. (Dan PERȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!