Cu gîndul la viitorul profesional

Vine un moment în viața oricărui tînăr în care trebuie să-și aleagă drumul pe care dorește să-l urmeze, mai precis să decidă ce carieră vrea să îmbrățișeze. Dacă pînă acum cîțiva ani, atunci cînd s-a introdus sistemul de admitere în facultăți pe bază de dosar, tinerii stabileau ce vor să urmeze chiar cu doi ani înainte de examenul de admitere, acum unii se hotărăsc la ce facultate să meargă abia după examenul de bacalaureat. Totuși, pentru cei care încă mai sînt „adepții” admiterii, la majoritatea facultăților de stat din București se susține în continuare acest examen. în ceea ce privește specializările pe care tinerii absolvenți doresc să le urmeze, se poate vorbi de o predilecție spre cele despre care se consideră că aduc mulți bani sau posibilitatea remarcării după terminarea studiilor. Astfel, cele mai căutate facultăți sînt cele la care se studiază economia – ASE (Academia de Studii Economice) sau ISE (Institutul de Studii Economice) -, cele de Studii și relații europene și internaționale, Dreptul, Jurnalismul, Medicina și Academia de Poliție. Concurență mare mai este și în cadrul facultăților de Istorie, Filosofie, limbi străine sau unele facultăți cu profil real (mai ales matematica). La polul opus se situează agronomia, biologia și o serie de alte facultăți de care tinerii susțin că se feresc datorită faptului că nu oferă multe oportunități de viitor.
Desigur că pe lîngă tinerii ce vor să urmeze studii superioare se mai află și cei care, fie datorită incapacității intelectuale, fie datorită lipsei banilor, doresc să-și găsească de lucru imediat după terminare liceului sau a școlii profesionale. în general, aceștia sînt oarecum vitregiții, datorită faptului că nu sunt plătiți foarte bine.
O ultimă categorie ar reprezenta-o tinerii care pleacă la muncă în străinătate, sperînd să găsească pe melaguri străine un nou El Dorado, nefiind conștienți de retincența, ba chiar aversiunea unora dintre locuitorii statelor respective în ceea ce-i privește pe romînii despre care spun că le fură locurile de muncă. Totuși, conform analiștilor, acest aflux de populație romînească va înceta în anii ce urmează integrării în Uniunea Europeană, datorită investițiilor străine ce vor necesita, totodată, și mînă de lucru suplimentară și, desigur, autohtonă. Așadar, este foarte posibil ca mare parte a tinerilor plecați în căutarea unei vieți mai bune peste hotare să fie tentată să se reîntoarcă acasă.
Astfel, ca perspective, tinerii romîni fie aleg să urmeze o facultate, pe cît posibil una care să le aducă un cîștig material substanțial, fie își iau o slujbă mai bine sau mai prost plătită imediat după absolvirea liceului, fie aleg mirajul Occidentului, în speranța de a obține bani mulți într-un timp scurt. (Emanuel BONDALICI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!