Fără prejudecăți

…Că tot ce-i românesc nu piere!

Mihai BUZNEA

Unirea face puterea – spunea, în ianuarie 1859, faimosul Moș Ion Roată în Divanul ad-hoc al Moldovei. După 147 de ani de la cea dintîi făptuire din istoria românilor, adică în anul de grație 2006, exponenții actuali ai intereselor legitime ale țării și-au dat arama pe față spre a ne reaminti încă odată cît de departe ne aflăm de idealul formulat de înaintaș(ii)ul nostru, chiar dacă din punct de vedere constituțional sîntem un stat modern, democratic, național și unitar. Prilejul ni l-a oferit această a 88-a aniversare a Reîntregirii neamului săvîrșită de români adevărați, adică patrioți fervenți în acel început de decembrie 1918, la Alba Iulia – marea Capitală a Unirii. A fost, mai întîi, declarația-șoc a președintelui Băsescu, cel care ne-a reamintit ceea ce știe toată lumea: capitala țării e Bucureștiul și aici e locul meu. Considerentele istorice, morale și sentimentale ieșeau, așadar, din calculele politicianiste. Bîlciul din Parlamentul reunit în ședință omagială a fost unul pe măsura componenților săi, deputații și senatorii, cu maghiarii în frunte, acompaniați de un cor prelungit de vociferări și fluierături la adresa udmr-iștilor revanșarzi și naționaliști, care nu au scăpat prilejul de a-și etala încă odată obsesiile naționaliste revendicative de autonomie teritorială, într-un context în care tonul general trebuia să fi fost unul festivist, de armonie și congruență socială și politică măcar acum, în prag de aderare la Uniunea Europeană. Dar „frații unguri” știu cînd să lovească acolo unde și cînd te doare mai tare, să te/ne atingă la „coarda sensibilă”. Poate că, totuși, ar trebui să ne mai lepădăm de maniere în astfel de situații și să le aplicăm și noi metodele, spre a nu le mai rămîne veșnic datori. Așa cum, de altfel, au făcut-o și la Sf. Gheorghe – fief-ul neoficial al secuimii române, unde 1 Decembrie e, de regulă, zi de doliu național, statuile sînt drapate cu steaguri maghiare, iar tricolorul românesc flutură pretutindeni, dar lipsește cu desăvîrșire.
Dar, tot vorba noastră strămoșească ne-a ajutat și de astă-dată să fim concesivi, veseli și optimiști fiindcă, nu-i așa?! – tot ce-i românesc nu piere! Ne-am bucurat din plin de parăzile militare din cele două capitale – politico-administrativă și cea istorică, de ziua luminoasă și atmosfera entuziastă. Și mai ales de pomenile guvernanților, ce s-au dovedit din nou maeștri în dusul cu zăhărelul, în genul faimosului nostru înaintaș Dinu Păturică: cu iaurt și gogoșele, te făcuși vornic, mișele! La ospețele/pomenile publice de la București, Iași, Constanța sau Alba Iulia nu s-au dăruit nici borcănele cu Sana și nici gogoșele, locul lor a fost luat de sarmaua tradițională, de cîrnații-trandafir și costița prăjită, de vinul și țuica fiartă. Zeci de mii de sarmale, tone de afumături cu udătura aferentă au ostoit, pentru o zi, foamea și setea cronică ale flămînzilor noștri pe care guvernanții i-au condamnat la o penitență perpetuă a stomacului. Băcăuanii, ai căror oficialități se dovedesc mai habotnice în cele sfinte/creștinești, au fost scutiți de păcatul înfruptării de dulce în plin post al Crăciunului prin ajunare și post negru. Fiecare a trebuit să-și mănînce din traistă răbdările prăjite, eventual să apeleze la covrigul tradițional, că-i mai ieftin și mai sănătos și nici nu mărește colesterolul.
Pînă la urmă am avut, totuși, parte de un început de week-end prelungit, frumos și îmbelșugat. Păcat că Ziua Unirii este doar una din an. De ce n-ar fi, oare, în fiecare zi?! Am avea, astfel, parte numai de prieteni, de bucurii, de saț pentru burțile goale și gurile însetate, de declarații demagogice pe post de scenete vesele, iar secuii și tot neamul maghiarimii și-ar putea striga orgoliile, durerile și vrerile pînă la sosirea vremii de apoi. Astfel că nici nu reușesc a-mi alunga gîndul ce-mi tot dă tîrcoale: prost mai sînt rînduite unele lucruri!… Și totuși: trăiască România Mare!Divanul ad-hoc al Moldovei. După 147 de ani de la cea dintîi fă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!