Proiect care riscă să rămînă doar pe hîrtie

Băcăuanii nu cred în reabilitarea termică a blocurilor

Reabilitare termică, facturi mai mici, confort ridicat. Noțiuni care aduc oamenilor zîmbetul pe buze, dar mai mult a ironie. Nu că nu ar vrea să creadă, dar le este aproape imposibil să o facă. Majoritatea băcăuanilor nu știu cum să împartă puținii bani pentru a mai plăti ceva la utilități. E aproape imposibil să ajungi cu plata la zi, mai ales la CET. Să mai pretinzi alte sume de bani, care poate le-ar reduce în timp facturile și le-ar crește nivelul de confort, e aproape riscant. Oamenii se simt deja jecmăniți, drept consecință încep să privească sceptic aproape orice proiect propus de autoritățile locale sau centrale, susțin administratorii de asociații. în fapt, mai nimeni nu mai crede în așa-zisele proiecte-minune, cu efecte miraculoase. Prin urmare, și programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit pare să fie mort din fașă. Cel puțin în această perioadă, cînd băcăuanii nu se pot gîndi decît că nu au căldură în apartamente, nu au apă caldă, furnizorul de agent termic și asociațiile îi amenință cu penalități, iar executorul bate la ușă.

Fondurile de reparații ale asociațiilor tind spre zero

în ceea ce privește lucrările de reabilitare termică a blocurilor construite în perioada 1950-1990, acestea vor fi finanțate, în părti egale, prin alocații de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului, de la bugetele locale și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari. Noua soluție de finanțare, cred autoritățile, va avea ca efect diminuarea efortului financiar al asociațiilor de proprietari, implicit pentru renovarea fațadelor clădirilor de locuit. În plus, reabilitarea termică a blocurilor va duce la scăderea costurilor efective pentru energia termică și reducerea consumurilor energetice. Nimeni însă nu pare să se fi gîndit că fondul de reparații de la nivelul asociațiilor de proprietari este zero, iar un eventual împrumut în bancă este considerat de reprezentanții asociațiilor drept curată sinucidere.
Asociațiile de proprietari nu s-au agitat prea tare nici să recupereze datoriile acumulate de locatari, preferînd să intre în conflict cu CET. Este greu de crezut, în atare condiții, că acestea își vor schimba peste noapte stilul de lucru și se vor implica în proiectul de reabilitare termică a blocurilor. Acesta ar presupune, pentru început, convingerea locatarilor asupra binefacerilor programului. Apoi, crearea unui fond sau contractarea unui credit bancar. Idee care stîrnește chiar rîsul în rîndul administratorilor de asociații. „Nu avem nici un fond de reparații și nu s-a stabilit nimic legat de acest proiect, spune administratorul Asociației 19, Maria Lupescu. Adunarea Generală a avut loc în vară și nu s-a pus problema. Nu știu cum o să fie. La noi, majoritatea sînt pensionari, iar cheltuielile sînt foarte mari. Nu vedeți și cu căldura ce bulibășeală e? Nu știu dacă oamenii vor da bani. Pensiile sunt foarte mici, e foarte complicat. Depinde acum și de vechimea blocului, de toată investiția și de costuri. Am înțeles că asociațiile vor trebui să facă împrumut în bănci. E foarte delicat. Mai ales că acestea percep penalități, dacă se întîrzie, nu ne așteaptă. Și e greu de crezut că oamenii vor fi conștiincioși la plată, atît timp cît ei nu-și plătesc nici măcar cheltuielile de întreținere.” Și la asociația 103, administratorii se ascund în spatele datoriilor la CET, o scuză chiar plauzibilă pentru neimplicarea în acest program. „Avem o datorie foarte mare la CET, veniturile sunt mici. Problema e de unde facem rost de bani, treimea pe care trebuie să o punem noi la dispoziție e problema”, spune administratorul Gabriela Cojocaru.

Oamenii nu vor să mai dea alți bani

Reprezentanții asociației 27 Stadionului speră ca fondul să se creeze după ce oamenii vor ști exact cît va costa lucrarea și cît vor avea de cotizat. „Acum, nu avem ce discuții să purtăm cu ei. Trebuie să facem un deviz și să le prezentăm date certe. Oricum, e clar că va fi în avantajul oamenilor. Poate vor înțelege, pînă vor ajunge la noi cu lucrările, că se începe tocmai din URA”, spune administratorul Mărioara Oatu Iorga. La Asociația 72, oamenii nici nu vor să conceapă că mai trebuie să scoată din buzunar alți bani, pentru un proiect în ale cărui efecte nici măcar nu cred. „Nu vor nici în ruptu’ capului. Nu vor să dea un ban în plus față de plățile curente. La noi există un fond de reparații pe fiecare scară, gestionat de șefii de scări. La noi nu se strînge nimic. în plus, eu trebuie să emit factură pentru fiecare ban primit. Or eu nu pot să plătesc manopera din buzunarul meu. Oricum, locatarii nu vor să mai constituie un alt fond. Sînt foarte supărați că CET le tot oprește apa caldă și căldura și nu mai vor să audă de nimic. Iar noi nu ne complicăm cu un împrumut în bancă. Doamne ferește, dar vreți să rămîn fără casă?! Nu am destule probleme?!”, sare ca arsă Niculina Tîrîș, administrator. Sărăcia sau dezinteresul sînt și mai mari în zona Narcisei, la Asociația 57. „Nu există nici un fond și nici speranțe să fie. Noi ne chinuim de două luni să punem un interfon. Nu am strîns nici jumătate din sumă. Și era vorba de circa 800.000 de lei vechi. Mai toți sînt de acord cu reabilitarea termică. Ar vrea, dar nu au bani. Cît despre împrumut, asta nu se poate, spune ferm administratorul Elena Lichi. Eu personal nu aș face sub nici o formă așa ceva. Să plătim întîi datoriile la CET, care ajung la 3 miliarde de lei cu tot cu penalități.”

63 de blocuri vor intra în reabilitare

în municipiul Bacău, 63 de blocuri vor fi reabilitate termic. Consilierii locali au aprobat, în urmă cu circa o lună, memoriul tehnic și indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea blocurilor. După memoriul tehnic întocmit la cele 63 de blocuri, se va face un audit energetic la fiecare clădire în parte și, în funcție de datele acestuia, se va trece la execuția efectivă a lucrărilor. Proiectul de reabilitare termică a blocurilor se va desfășura în trei etape, prima incluzînd cele 63 de clădiri. Reabilitarea se va extinde apoi la alte 180 de blocuri din Bacău. Valoarea proiectului, pentru cele 63 de clădiri, se ridică la 11,9 milioane de euro, din care contribuția Consiliului Local va fi de 3,9 milioane de euro. în total, vor trebui modernizate din punct de vedere termic 2.267 de apartamente. Deocamdată însă, întregul program este la nivel de proiectare, iar acum se pregătește organizarea licitației publice pentru auditarea energetică. Consiliul Local Bacău va suporta minim 33% din costurile lucrărilor, aceeași cotă urmînd să vină de la bugetul statului și de la locatari. Suma alocată de Consiliul Local ar putea crește, astfel încît persoanele cu venituri mici să fie scutite de la această plată. Cel puțin așa au promis autoritățile locale. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!