Riscul consumului apei potabile poluate cu nitrați

în mod normal, apa conține cantități mici de nitrați proveniți din mineralizarea substanțelor organice. în anumite condiții, însă, aceste cantități pot să crească la valori ce depășesc normele admise. Nitrații pot fi antrenați din apa solurilor intens mineralizate, bogate în săruri de azot de origine naturală iar în astfel de cazuri ei sînt prezenți fără nici un alt semn de poluare. O altă cauză o reprezintă pătrunderea în apă a materiilor organice din soluri intens poluate cu astfel de reziduuri și biodegradarea acestora pînă la stadiul mineralizat, de nitrați. în astfel de situații, fîntînile din interiorul localităților, amplasate în apropierea surselor de poluare, cum sînt latrinele, grajdurile, depozitele de gunoi, instalațiile de canalizare, puțurile absorbante etc., sînt cele care au conținut mai mare de nitrați. între gradul de poluare a solului cu reziduuri organice (umane, animale) și conținutul crescut de nitrați în apă, frecvent semnalată și la noi în județ, există o corelație strînsă astfel că ea impune atenție și rigoare în amenajarea și respectarea zonelor de protecție sanitară a surselor utilizate în alimentația populației. Totodată, apa poate fi afectată de nitrații proveniți din soluri intens tratate cu îngrășăminte pe bază de azot. De asemenea, nitrații este posibil să apară mai ales în apele de suprafață prin deversarea apelor reziduale provenite din unitățile care prepară fertilizante.

Sugarii, cei mai expuși la intoxicație

Expunerile la ape cu cantități de nitrați mari sînt numeroase și răspîndite în diverse zone ale județului nostru, în mod deosebit în mediul rural. Aici sînt fîntîni amplasate necorespunzător în raport de sursele poluatoare, cu conținut de nitrați peste concentrația maximă admisă. Efectul cunoscut al consumului de nitrați în cantitate mare este „intoxicația cu nitrați”, afecțiune preponderent acută, caracteristică vîrstei de sugar. în organism, respectiv în tubul digestiv, nitrații sînt transformați în nitriți, prin acțiunea florei intestinale. Potențialul toxic pe care îl prezintă nitriții în cantități mari este astăzi recunoscut și reprezentat de producerea methemoglobinemiei, sau a așa-zisei „boli albastre”, la sugar. Methemoglobina se formează continuu în hematia (globula roșie-n.n.) normală, dar lent și pe măsură ce se formează este convertită în hemoglobină prin mecanisme reducătoare enzimatice. La sugari sînt îndeplinite cel mai bine condițiile care favorizează formarea methemoglobinei. La el aciditatea gastrică este mai scăzută, hemoglobina mai prezintă încă particularitățile hemoglobinei fetale, deci o labilitate mai mare în cadrul procesului de oxidare cu nitrați, cantitatea de sînge este mai mică decît la adult de circa 12 ori iar sistemul enzimatic care asigură reversibilitatea methemoglobinei-hemoglobină este încă insuficient dezvoltat.

Simptomele „bolii albastre”

în majoritatea cazurilor, afecțiunea apare brusc, la cîteva ore de la ingestia nitratului. Simptomul de bază și, de altfel, primul care apare este cianoza (colorare în albastru a pielii). De intensitate variabilă, în funcție de gradul alterărilor sanguine, cianoza are fie o tentă discretă, cenușie sau violet albăstruie, localizată perioro-nazal sau/și la extremități, fie este intensă, generalizată la mucoase și tegumente. Caracteristic cianozei din intoxicația cu nitrați este faptul că nu cedează la oxigenoterapie pentru că acumularea methemoglobinei perturbă transportul sanguin al oxigenului. Acțiunea toxică a nitritului se exercită la nivelul unor aparate și sisteme producînd unele manifestări la aceste nivele. Astfel, la nivelul aparatului cardio-vascular generează vasodilatație, urmată de hipotensiune, tahicardie și, în forme grave, instalarea colapsului. Prin fenomene hipotoxice determinate de scăderea presiunii sanguine și de lipsa aportului de O2 tisular se produc agitație, dispnee (respirație grea-n.n.), polipnee (creșterea frecvenței respirației peste limitele normale-n.n.) cu respirație bucală, și asurzirea zgomotelor cardiace. La nivelul aparatului digestiv, acțiunea iritantă a toxicului determină congestie a mucoasei digestive, uneori hemoragii, dureri epigastrice, tulburări dispeptice manifestate prin vărsături și diaree. Apoi, sistemul muscular este influențat apărînd distonia musculară, încordarea motrică și crampe musculare. La aparatul ocular se produce midriază (dilatație a globului ocular-n.n.) iar la nivelul sistemului nervos central apar forme grave, respectiv astenie, vertije, tulburări de cunoaștere, obnubilare (slăbire a memoriei-n.n.), pînă la comă și uneori moarte. în cazuri și mai grave are loc creșterea vîscozității sîngelui în funcție de cantitatea de methemoglobină.

Salvarea, instituirea precoce a tratamentului

Evident, cea mai bună măsură de a preveni boala este prepararea hranei sugarilor cu apă dintr-o sursă sigură, nepoluată (nitrații nu se distrug prin fierbere, ci, mai mult, se concentrează). Cînd, totuși, se ajunge la intoxicare, la primele semne ale bolii copilul va fi prezentat imediat la medicul de familie sau la spital. Instituirea precoce a unui tratament corect, în forme ușoare și medii ale bolii, conduce la vindecare. (Dr.Marin Buștuc, doctor în medicină)strînsă astfel că ea impune atenție și rigoare în amenajarea și respectarea zonelor de protec

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!