Roza vînturilor

„Decalogul” barzilor (dez)integrați în U.E.!

Calistrat COSTIN

1.- Dragi condeieri, „maeștri ai cuvîntului”, băgați bine de seamă că intrarea asta în EUROPA (să ne-nțelegem: „U.E.”!) nu-i vorbă de șagă, nici nu știu ce emanație de „fată mare”! EUROPA e ca „tanti Elvira” sau ca madam Chira, are „socoteala” ei care trebuie luată foarte în serios! Așadar, ia ascultați colea cîteva porunci… Să nu (mai) furați ( plagiați) din cărți străine spre a vă împăna cărțile voastre din strădaniile altora, că globalizarea ( folclorizarea mondială) are și ea o limită! Din munca altuia nu le este îngăduit a ciordi decît stăpînilor, celor mari, tagmei jefuitorilor de profesie cu acte în regulă… Vouă, scribilor, sclavilor dreptelor noime ajungă-vă truda voastră cinstită pe tarlaua eternității sau… sau dacă vă e „foame” și nu aveți ce rumega, ei bine, rupeți din voi înșivă, ca „hagiul” ăla, puțin cîte puțin, fiți săraci și curați, că – vă spune un răstignit – bătaia de joc a fraților voștri nu înseamnă nimic, chiar dacă doare al dracului!

2.- Respectați-vă pe mama voastră și pe tatăl vostru, ca și pe ceilalți moși și strămoși, și nu vă pese dacă viața și faptele lor au fost subiect de „lustrație” la schimbarea „domnilor” ( „bucuria nebunilor”); lucru știut, răsștiut și verificat: „lustragiii” (amatori de „lustrații”), ei înșiși, sînt plini de bube și păcate pentru care, la rîndu-le, vor fi „lustrați” de alți „lustragii”, și ăștia, ca toți ceilalți, fără prea multe lucruri sfinte! Bunul Dumnezeu îi va mustra și-i va biciui cu focul său vînat pe toți fiii săi după inima lor cea bună, la ceasul ultimei… „lustrații” (aceasta însă „divină”!).

3.- Să nu vă faceți, dragi mînuitori de pene și penele, chip(uri) cioplit(e), că asta miroase a „cultul personalității”, și… de unde atîtea gloanțe, ghilotine ori alte mijloace de tocat monștri, odioși ori siniștri?!

4.- De iubit, de făcut amor, înfăptuiți, măi creatorilor, cît vă țin puterile, că asta e spre binele speciei (călcatul pe de lături se trece cu vederea, dacă natalitatea și artele prosperă…). Că unde dragoste nu e nimica nu e (nici chiar U.E.!).Părerea (și a) mea! N-aveți decît să vă iubiți și dușmanii, că și ăștia-s oameni (atîta doar că ăștia se cade a fi „iubiți” cu metode mai speciale, radicale,”fundamentale”, ca să se învețe minte; trebuie ținut cont și de teza postmodernistă după care în „dragoste” sexul nu contează decît atunci cînd nu există…).

5.- în aceeași ordine de „porunci” se cade, frații mei întru condei, să nu poftiți casa aproapelui vostru (că urmează „retrocedările” și rămîneți pe dinafară!), să nu poftiți, scrie la „carte”, nici „boul” lui, nici „măgarul” lui! Dacă însă „aproapele” vostru e el însuși „bou” ori „măgar”, aveți îngăduința să-i tratați ca atare, fără supărare (că „boul e bou” iar „măgarul, măgar” și, nu-i așa, pielea rea și răpănoasă ori o bate ori o lasă – cum glăsuia un hipopotam drapat în libelulă din partidul elefanților, aripa tînără…).

6.- „Să nu ucideți” decît simbolic, „pe hîrtie”… Da! Dragi vînători de metafore, aveți grijă că viața animalelor (omul însuși îi animal – de unde formula celebră de adresare civilizată „măi animalule”!), viața în genere este dar de la Dumnezeu! Și într-aceasta, voi, creatorii de viață în romanele voastre, aveți cu atît mai puțin dreptul de a condamna la moarte pe fiii Domnului (uitați și voi că în nu știu ce răzmeriță s-a strigat în gura mare „moarte intelectualilor”; să-i iertăm pe acei truditori ai adîncurilor, că nu știu ce vorbesc…).

7.- Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău! Da, să nu faceți una ca asta, cu toate că pe unii nemernici de infami ar trebui să-i punem cu capul sub butuc sau după gratii cu orice preț! Dacă o „mărturisire strîmbă” poate duce la întronarea dreptății și la victoria adevărului, sînt sigur că Domnul, Dumnezeul nostru, va da derogare de la asprele sale porunci!

8.- Să v-aduceți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințiți! Atenție, însă: prea multă odihnă lenevește, și puturoșenia epuizează forțele creatoare ale popoarelor! Oricum, somn ușor și vise plăcute că, cică, viața însăși e un vis (urît!). Deșteptarea!

9.- Și… și să nu luați în deșert numele Domnului și… și să nu aveți alți „Domni” afară de… Că, la o adică, ar putea izbucni o ceartă între „atotputernici” de-a mai mare „Dracul!” Măi, dragii mei, „șeful” e unul singur într-o sfîntă de „creațiune” ori… întreprindere, și „domnia sa”, gelos cum trebuie să fie oricare patron, vă taie, întîi, de la „sporuri”, vă rade „primele”, după care vă azvîrle cărțile în foc iar pe voi în iadul cel neadormit! Cu „Domnul” vostru „sponsorul”, nu-i de glumit, că…

10.- …celebritatea costă, așa că fiți cuminți și… aveți mare, foarte mare grijă de limbă și dinți (lingeți pe cine și unde și cît trebuie, iar de mușcat mușcați cu toată băgarea de seamă).al dracului!

2.- Respectați-vă pe mama voastră și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!