Luptă crîncenă pentru pămînt
Pămîntul naște patimi greu de stăpînit, mai ales cînd există legi interpretabile, care permit personajelor cu funcții să intervină, potrivit propriului interes. Fenomenul pare să nu mai poată fi stăpînit, în acest moment, în județul Bacău. Retrocedările ilegale, completate și de cererile de retrocedare din partea foștilor moșieri, au dus la revolte, nu cu mult timp în urmă, pe Valea Trotușului. Spiritele nu s-au liniștit, iar tensiunile pot reizbucni în orice moment. Pămîntul e insuficient pentru a mulțumi toată lumea. Adică și pe cei împroprietăriți, pe Valea Trotușului, doar pe baza unor tabele întocmite cu ocazia aplicării reformei agrare din 1945, dar și pe moștenitorii marilor boieri, care își revendică aceleași păduri.
Liniștea pe Valea Muntelui a fost spulberată, poate paradoxal, tocmai de apariția legilor fondului funciar a căror menire ar fi trebuit să fie aceea de reconstituire a dreptului de proprietate. Modul în care au acționat cei aflați la putere nu demonstrează decît că legile, care ar fi trebuit să le facă dreptate oamenilor, au fost aplicate după bunul interes al fiecăruia, interpretate și folosite în campanii electorale. „Legea 18/1991 a dat un hectar indiferent de cît avea omul și nu a contat unde trebuia să primească și a permis schimburi mereu în dezavantajul statului. Pentru tufe au fost date la schimb suprafețe din zona de munte. Foarte mulți au luat pădure frumoasă, deși aveau dreptul doar la niște tufe. Nimeni nu ne-a consultat la elaborarea legilor. Pe Legea 18, 70 la sută din pădure, 23.000 de hectare, s-a dat pe declarații de martori și nu pe acte. în 2000 a venit Legea 1. Fiecare a aplicat-o după capul lui, primarii au făcut ce au vrut. Sînt și acum hectare neîmpărțite și defrișate. Foarte mulți oameni au fost nedreptățiți, au titluri de proprietate și nu și-au văzut niciodată pădurea. Legea 1, care dădea 10 hectare, în loc să limpezească ilegalitățile și neregulile comise pe Legea 18, mai mult le-a amplificat”, spune directorul Direcției Silvice, Gheorghe Savu.
Perfidul „de regulă”
La Bacău, susține acesta, principiul respectării amplasamentului a fost încălcat. Legea a fost interpretată în favoarea intereselor proprii iar un simplu „de regulă” trecut în lege a deschis calea ilegalităților. „Deși prevederile legale erau clare, iar excepțiile erau precizate separat, acest «de regulă, pe vechiul amplasament» a fost speculat. Dacă s-ar fi mers pe vechiul amplasament, s-ar fi descoperit toate ilegalitățile, dar s-a ocolit această prevedere, iar suprafețele s-au dat cum s-au dat”, arată directorul Savu. El spune că cea mai mare tragedie pe Valea Muntelui s-a comis odată cu apariția Legii 400/2002, care modifica Legea 1/2000. 13.000 de hectare de pădure, la care s-au adăugat alte 2.000 pe Legea 18/1991, au fost date doar în baza unor tabele din 1945, în care erau trecuți cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole în baza reformei agrare. „Trebuiau să primească fîneață și pășune. Mai mult decît atît, pădurile și viile nu fac obiectul acestei legi. 13.000 de hectare de pădure au fost date în posesia localnicilor din comunele de pe Valea Muntelui – Asău, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca. Toată Valea Trotușului era pădure și era exceptată. Dar oamenii au spus că fîneața s-a împădurit între timp și vor pădure. Mii de hectare s-au dat atunci pe declarații de martori și nu pe acte, lucru permis de Legea 18, dar exclus de Legea 1. Concluziile acestor împăduriri ilegale s-au tras în 2005, prin nota Ministerului Agriculturii, după controlul făcut pe Valea Trotușului”, spune directorul Direcției Silvice.
Suprafețele revendicate de cele două tabere se suprapun
Practic, localnicii de pe Valea Trotușului au ocupat pădurile aflate în proprietatea privată a unor latifundiari – N. D Ghica, A. Rosetti, Sturdza, Elisabeta Varlam. Urmașii acestora vin acum să ceară și ei ceea ce au de primit drept moștenire. Suprafețele revendicate de cele două tabere se suprapun, cauza pentru care au izbucnit și revoltele din zonă. „Legea 247 mă obligă să tratez problema cu cei nedreptățiți în ’48. în condițiile în care proprietari de drept, cu acte în regulă, erau marii latifundiari. Totul pornește de la întocmirea legilor, interpretarea lor și folosirea lor în campanii electorale. Toate au fost legi electorale. Cînd credeți că au fost cele mai multe validări? în 2004, an electoral. Toți primarii și-au cîștigat mandatele pe spatele pădurii. «Votați, că vă dau pădurea», spuneau atunci primarii. Acum, le spun oamenilor să taie, că vin boierii și le iau pădurea”, reclamă Gheorghe Savu. Din cele 15.000 de hectare validate pe Valea Muntelui, 10.000 ha sînt puse în posesie. Diferența, de 5.000 ha, a fost blocată. Odată cu verificările pe Valea Muntelui, reprezentanții Ministerului Agriculturii au dispus stoparea marcărilor, validărilor, punerii în posesie și eliberării titlurilor de proprietate. Asta nu i-a împiedicat pe oameni să taie pădurea. Conducerea Direcției Silvice spune că din cele 15.000 hectare validate pe Valea Muntelui, 8.000 sînt defrișate. „Sînt suprafețe sacrificate! Urmașii latifundiarilor au dreptul să ceară în altă parte și eu sînt obligat să le dau pădure frumoasă. în jumătate de an, va fi ras totul acolo. Consecințele vor fi grave. La 100 de milioane de euro se ridică paguba pe Valea Muntelui, valoarea lemnului, a terenului și ravagiile făcute de inundații”, arată Gheorghe Savu.
„O să răîmînem cu terenuri goale, selenare!”
Urmașii lui N. D. Ghica solicită 34.000 de hectare pe Valea Muntelui. Comisia Județeană a invalidat cererea acestora, iar moștenitorii își caută dreptatea în instanță. Moștenitorii lui Varlam, Rosetti, Sturdza revendică 5.000 de hectare. Cererea acestora este în curs de validare. Comisia județeană de fond funciar identifică acum amplasamentele și verifică actele. Și moștenitorii lui Eremia Grigorescu vor să intre în posesia a 8.500 de hectare. Solicitarea acestora a fost validată pentru ca, la scurt timp, anumite dubii în legătură cu actele puse la dispoziție de aceștia au determinat conducerea Prefecturii să ceară invalidarea cererii. Tot pe Valea Trotușului sînt composesoratele de pe județele Harghita și Covasna care, la rîndul lor, solicită alte mii de hectare. Alte 9.700 de hectare sînt revendicate de două fundații, în numele Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași. Tot în numele acesteia a depus cerere și Mitropolia Iași, însă amîndouă cererile au fost invalidate. „Va fi o luptă crîncenă pentru pădure. Iar noi, sîntem perdanți de două ori. O dată că am dat aiurea 10.000 de hectare care se suprapun cu proprietățile marilor moștenitori și apoi pentru că va trebui să dăm în compensare pădure bună în locul celei ocupate sau defrișate, în cazul în care pierdem procesele cu moștenitorii. Noi o să rămînem cu 10.000 hectare de terenuri goale, selenare! Legea 374/2006 spune că în astfel de situații comisiile locale și cea județeană ar trebui să se sesizeze și să ceară anularea titlurilor în instanță. Noi am depus la Comisia Județeană o situație cu titlurile pe care le considerăm ilegale, adică cele date pe Legea 400, 10.000 de hectare”, spune Savu.
Direcția Silvică mai are în administrare 210.000 de hectare. Cererile pe Legea 247 sînt de 151.000 de hectare. „în condițiile în care în anul 1948, anul confiscării pădurilor, statul administra 123.000 de hectare, rezultă că noi mai putem retroceda doar 87.000 de hectare. Or, cererile sînt duble. Este clar că se cer suprafețe pe nedrept, că sînt depuse cereri aiurea, fără documente”, conluzionează directorul Gheorghe Savu. Pe tot județul, pe Legea 247 s-au validat favorabil 15.000 de hectare din totalul de 70.000 de hectare trecute prin comisia județeană. Diferența a primit invalidarea, iar unele sînt în curs de pronunțare. „Este imposibil de spus cînd se vor clarifica aceste situații. Nu s-au rezolvat problemele nici la Legile 18 și 1”, crede directorul Direcției Silvice, Gheorghe Savu. (Cătălina CHIFU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.