Cine se teme de România?

Ștefan RADU

Citeam undeva că la Monreal, în Canada, există o asociație care decernează premiile anuale pentru prostie. Printre laureații ultimului cincinal se numără personaje importante precum președintele Bush junior sau mari vedete mondiale. Ce-i drept, canadienii inventivi nu dispun de o bază de date consistentă referitoare la România. Dacă ar avea așa ceva, atunci toate secțiunile ar fi dominate de noi. Este de-ajuns să privești un program de știri televizate – indiferent de zi, lună sau an – și rămîi perplex de idioțeniile și absurditățile prezentate. Rămîi cu impresia că întreaga țară a luat-o razna! Nu cred că a existat în istoria acestui neam o perioadă similară în care starea conflictuală din societate să fi atins asemenea nivel. Toată lumea se războiește cu toată lumea! Pe scena politică, aliații de mai an își întocmesc, astăzi, reciproc, dosare penale. în economie, se fură și asfaltul de sub roțile autoturismelor. în cultură, se încearcă „asasinarea” publică – pe motive politice, de tip capitalisto-stalinist – a unor autori importanți care au avut ghinionul de a se naște cînd nu trebuia. De fapt, oricît am încerca să ignorăm ideea de generație, nu reușim. Sînt oameni de valoare care s-au născut în anii ’50 – ’60, care au încercat să trăiască și să devină profesioniști de excepție în condițiile României de atunci. S-au supus regulilor, au încercat să modeleze sistemul pentru a-l face mai acceptabil (în măsura în care se putea) și au contribuit la supraveițuirea și dezvoltarea acestei nații. Acum sînt judecați după alte reguli și ceea ce părea bun a devenit rău, iar valoarea – intrinsecă și obiectivă – nu mai contează. Mă întreb dacă la fel s-au petrecut lucrurile în Germania Federală, după război. Oare toți soldații, subofițerii și ofițerii din Wermacht au fost eliminați din societate? Oare toți cei care – de bună credință și fără să aibă habar de lagărele naziste – l-au aplaudat și adulat pe Hitler au fost trimiși în închisori? Am urmărit pe Discovery documentare despre acei ani. La mitinguri apar sute de mii de germani care-l ovaționau pe marele conducător (ajuns la putere prin vot absolut democratic!). Ei pot fi recunoscuți pe acele pelicule. După 1945 au fost ei – muncitori, țărani, profesori, funcționari – trimiși la periferia societății, hăituiți, umiliți și pedepsiți pentru credulitatea lor? Mă îndoiesc. Dacă așa ar fi stat lucrurile, atunci astăzi n-am vedea actuala Germanie, reunificată și prosperă, motor economic al Uniunii Europene. Un popor este un organism viu: își vindecă bolile și merge căte viitor. Nu-și amputează picioarele pentru a scăpa de bătături…
Românii nu sînt nici mai buni, nici mai răi decît alți europeni. Nici măcar mai deștepți… Poate doar mai șmecheri pentru că asta am învățat în 50 de ani de comunism: să fim șmecheri și să păcălim sistemul (indiferent care este el). Atunci din ce s-a năcut haosul de-acum? Am mari îndoieli că doar noi sîntem de vină. Cred, din ce în ce mai tare, că există diverși stimuli externi. Nu de alta, dar rezultatele sînt la vedere. în timp ce noi ne exibăm toate frustrările și ne diabolizăm reciproc, marile unități industriale trec în proprietate străină, resursele naturale – petrol, sare, aur și alte minereuri – se vînd sau se concesionează pe sume modice către concernuri multinaționale, iar liderii de valoare sînt discreditați și acuzați public. Aud din ce în ce mai des, în cercul meu de prieteni, repetîndu-se întrebarea: „Pe cine să mai votăm la viitoarele alegeri? Numai nulități apar pe liste!”… Nulități, nulități, dar mulți! Pe motiv că sînt curați, că nu au trecut, că nu s-au „încărcat” cu biografii profesionale consistente sau cariere artistice recunoscute, aceste nume defilează pe muzica „la modă” comandată din occident. Trebuie să fii musai european sau proamerican pentru a avea dreptul să candidezi la o funcție publică. Orice referire, în discursul tău, la interesul românilor, la protejarea tradițiilor și valorilor naționale, la promovarea capitalului autohton echivalează cu sinuciderea politică. Trecere au doar „papagalii” care repetă texte globaliste, depersonalizate, asemănătoare lozincilor lansate, cu cinci decenii în urmă, de cominterniștii importați de la Moscova, românizați doar în buletine, slugi ale intereselor bolșevice. Alogenii de-atunci, fondatori ai instituțiilor acum incriminate (partid, securitate etc.), par fără moarte, pricepuți la cele mai ciudate metamorfoze, reîntrupați în „arhanghelii” vindicativi de astăzi. Ce ținte urmăresc și în interesul cui? O Românie în haos și în continuu război este mai ușor de manipulat. Cineva se sperie de țara asta care și cînd nu funcționează (la nivel guvernamental, instituțional, prezidențial) tot are o creștere economică anuală de peste cinci la sută! Cum ar fi, Doamne, dacă am fi lăsați în pace pentru a ne vedea de munca noastră?mea se războiește cu toată lumea! Pe scena politică, aliații de mai an își întocmesc, astăzi,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!