Dragoste cu sila…

Mihai BUZNEA

Năzdrăvani precum îi știm și isteți fără de pereche, copiii noștri debordează de inteligență. Fac furori. Și-au făcut un obicei (bun, rău?!) din a învăța limbi străine la televizor urmărind emisiunile. Și ce-i rău în asta?! N-ar fi păcat să se piardă o asemenea bunătate de oportunitate?, s-au întrebat și producătorii autohtoni de programe televizate și au trecut urgent la treabă. Cu canalele astea, și cu antenele astea parabolice, care-ți bagă programele în casă, sumedenie de programe, lucrurile se rezolvă pînă la simplificare: emițătorul-receptorul-adrisantul intră pe aceeași lungime de undă; și lanțul se închide. Totul e să ai idei și să le pui în practică. Succesul e garantat!
Deunăzi, la o emisiune în limba maghiară difuzată pe postul național de televiziune, președintele udmr-iștilor, Marko Bela, răspundea unei întrebări gen pedagog de școală nouă (tot nenea Iancu nemuritorul, să trăiască!) venită de la un reporter din secuime: am vrut oficializarea limbii noastre? Iată că s-a făcut, ca și alte lucruri; totul e să nu te grăbești și să nu uiți ce vrei; să mergi pînă la capăt. Indiferent pe ce cărări!…
Are dreptate liderul maghiarimii române! Și tot spusele lui mi-au deschis ochii asupra unei senzații ce mă sîcîia de cîtva timp, adică de cînd sînt și eu fan DOLCE tv: limba lui Attila și Petofi Șandor și Laszlo Borbely îmi sună (plăcut?!) în casă și în urechi mai ales la vreme de seară, cînd ne-adunăm de pe cele drumuri ale zilei. Ofertantul de programe tv prin antenă-cablu, unul generos de altfel, a ținut să ne ofere surpriza de a-i avea permanent lîngă noi pe concetățenii vorbitori de maghiară. Vrei să-i auzi în direct? Butonezi telecomanda și ești servit „la secundă”! Pe Discovery – toate cîte se recepționează; pleci în călătorii pe aripi de ceardaș. Poveștile copilăriei le ai în același grai pe Minimax, Boomerang, Carton Network. Te interesează National Geographic, Animal Planet, Sport Extreme? No problem! Inconfundabilul titraj îți stă la dispoziție, îți vine în întîmpinare! Așadar, vrei să înveți maghiara? Nimic mai simplu. Fără profesor. Fără să te coste…
Acu’, nu c-aș avea ceva împotriva limbii conaționalilor noștri de peste munți. Doamne ferește! Ba, chiar uneori m-au scos din încurcătură în situații de unu la unul. Doar că atunci cînd mergem noi pe la ei, prin Harghita, Covasna, Mureș, adică, n-am constatat ca posturile cu pricina să fie recepționate în limba mea, cea românească. Deși atît Gyula, cît și Istvan sau Gyuri au mai multă nevoie de ea decît eu de-a lor. Nu fac un caz. Doar zic. Și mai zic că nu pricep neam de ce copiii mei, ai voștri, ai noștri, n-ar învăța engleza, germana, italiana ori franceza de la televizoarele lor, în loc de altceva. Chiar trebuie să înghit numai ce vor alții?! E lesne să treci Carpații pe calea undelor, dar mai spuneți-ne și de ce?!hita, Co

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!