Primari nepăsători față de finanțări

Miliarde de lei trec pe lîngă județ

Moldova ocupă un loc fruntaș în topul regiunilor cel mai puțin interesate să acceseze finanțări puse la dispoziție de Administrația Fondului pentru Mediu. Bacăul nu se dezice, ca nu cumva să facă notă discordantă cu județele vecine. Autoritățile locale s-au obișnuit să aștepte soluții și fonduri de la Consiliul Județean. Și mai ales să paseze aceluiași Consiliu Județean responsabilitatea și vina pentru imposibilitatea realizării unor lucrări necesare. Unii primari își consumă energia victimizîndu-se, preferînd să acuze repartizarea banilor după criterii politice, decît să se implice în atragerea altor finanțări. în timp ce aleșii își plîng de milă și așteaptă cu brațele încrucișate să se întîmple o minune, sume importante de bani rămîn nefolosite.

în perioada 20 decembrie 2006 – 15 februarie 2007, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru proiecte de mediu. Puteau primi finanțare din Fondul pentru mediu proiecte propuse de operatori economici, autorități publice locale, organizații neguvernamentale și unități de învățămînt. Autoritățile publice locale aveau posibilitatea să depună proiecte pentru prevenirea poluării (instalații pentru prevenirea și controlul integrat al poluării, echipamente de monitorizare), reducerea impactului asupra atmosferei, apei și solului (stații de epurare industriale noi și de preepurare, înlăturarea efectelor produse de alunecări de teren, prăbușiri), reducerea nivelurilor de zgomot (întocmirea hărților de zgomot, echipamente care determină reducerea nivelului de zgomot), gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase (instalații pentru valorificarea deșeurilor lemnoase și a rumegușului, de tratare/neutralizare a deșeurilor nepericuloase și inerte, pentru reciclarea deșeurilor provenite din construcții, a deșeurilor de materiale plastice sau a celor electrice și electronice, instalații pentru valorificarea deșeurilor de ambalaje).

Un singur consiliu local interesat

Eligibile au fost și proiectele pentru protecția resurselor de apă (stații de tratare a apei, stații de epurare pentru comunități locale, amenajarea/modernizarea captărilor de apă, echipamente/tehnologii privind reducerea consumurilor de apă), administrarea ariilor naturale protejate (parcurilor naturale, rezervațiilor naturale), educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, creșterea producției de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reconstrucția ecologică și gospodărirea durabilă a pădurilor, împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri. Valoarea finanțării acordate varia între 50.000 și 20.000.000 lei noi, respectiv 10.000 și 1.000.000 lei, în funcție de categoria de proiect. Sumele puse la dispoziție nu au făcut însă cu ochiul decît unui singur consiliu local, deși întregul județ stă prost la fiecare dintre capitolele avute în atenție de AFM pentru finanțare. în cadrul sesiunii menționate, Consiliul Local Slănic Moldova este singura autoritate publică care a solicitat fonduri pentru ”Reabilitare captare apă potabilă din drenuri”. Au mai depus proiecte societățile Miralex Bacău, Tiseco Bacău, „SCUT VERDE” Onești și Grupul Școlar „Gheorghe Asachi” Onești.

Se teme de concurență

Corina Pricope, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Bacău, spune că instituția a transmis adrese de informare agenților economici, autorităților publice locale, Inspectoratului Școlar Județean, precum și ONG-urilor care au ca profil de activitate protecția mediului. Informații referitoare la sesiunea de depunere a proiectelor au fost afișate și pe site-ul APM Bacău. Primarii din județ însă nu de informații duc lipsă. Majoritatea au auzit de Fondul de mediu, știu cam ce proiecte sînt eligibile, au inițiative și studii de fezabilitate care, însă, zac prin sertare. Primarul din Buhuși, Ionel Turcea, este conștient că mai are multe de rezolvat în orașul pe care îl păstorește. Dar preferă să le scoată la liman cu forțe proprii! Nu are timp să aștepte pînă AFM îi trimite bani. Dacă îi aprobă proiectul. „Este făcut un studiu pentru stația de tratare a apei. O firmă englezească îl plătește. Pentru lucrările în sine nu avem bani, acum căutăm finanțare. Alimentările cu apă le facem noi. Sînt 900 de case care nu au apă. Vom rezolva o parte dintre ele, zona Orbic o să rămînă fără apă. Preconizăm ca la anul să facem și aici. De ce nu am depus proiect la Fondul pentru mediu? Pentru că e o urgență! De asta! Facem din fonduri proprii, nu putem aștepta un an pînă ne dau banii. Și apoi, mergem la ghici: prindem sau nu finanțare. Nu e o siguranță că ne dau banii, e concurență enormă”, motivează edilul.

Primarii, „înarmați” cu SF-uri care zac prin sertare

Primarul din Comănești, Viorel Miron, nu își mai amintește dacă a depus sau nu proiect pe Fondul de mediu, dar este ferm convins că mai are timp. Cînd aude că a expirat termenul limită, alesul local conchide, liniștit, că nu a pierdut nimic: „Sînt proiecte din astea micuțe, eu credeam că vorbiți de alea mari. La astea, valoarea finanțărilor este foarte mică. Nu că nu m-ar ajuta dar… uite, chiar nu-mi dau seama dacă am depus. Era vorba să facem un proiect pentru un sistem de canalizare și stație de epurare. Pe mediu era, dar nu mai știu ce program era. Avem un proiect finanțat de Guvernul american. De fapt, e finanțat studiul. Fondurile pentru lucrări trebuie căutate, nu le avem acum”, spune primarul din Comănești.
Neculai Talabă, alesul locuitorilor din Urechești, nu a depus nici el nici un proiect, dar e „înarmat” cu SF-uri și documentații pentru toate lucrările pe care și le-a propus. „De-acum depunem”, ne asigură acesta. De ce nu a depus pînă acum? „Nu am avut bani. Știți cît costă documentațiile? Sute de milioane. Iar de la Consiliul Județean și Direcția de Finanțe primim foarte puțini bani. Metoda de calcul pentru repartizarea sumelor s-a schimbat. încercăm să găsim alte finanțări. Facem atîta tevatură și teorie pe tema acestor programe! Să vedem la momentul aplicării ce-o să fie. Teoretizăm încă prea mult. Eu, personal, am pus întrebări la instituții și nu am fost sprijinit. Poate nici ei nu sunt informați. Nu știu, dar uitați cîte proiecte sînt blocate, în stare letargică. Cum e cel cu groapa de gunoi, depozitul ecologic. Un megaproiect de care nu se mai aude nimic. Tăcere maximă”, arată primarul din Urechești. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!