Foștii boieri își împart pădurile județului

Urmașii foștilor boieri vor să își împartă pădurile din județ. Imediat ce s-a dat undă verde la retrocedare, aceștia au asaltat comisiile locale de fond funciar cu cereri, ca să își ia înapoi vechile amplasamente. Cum „zestrea” foștilor boieri nu a fost deloc neglijabilă, s-a ajuns la situația ca mai bine de jumătate din suprafața de pădure revendicată în județ să fie cerută de urmașii acestora, veniți din toate colțurile lumii. „Județul Bacău are o suprafață de 210.000 hectare de pădure, din care 123.000 de hectare sînt proprietatea statului. Cererile de retrocedare însumează, pe tot județul, 151.000 de hectare. Dintre acestea, urmașii foștilor mari proprietari solicită peste 60.000 de hectare de pădure”, a declarat subprefectul Gheorghe Hură. în calcul nu au fost luați însă și alți proprietari, care solicită suprafețe de teren de ordinul sutelor de hectare.

Pe Valea Muntelui, cea mai mare bătălie

Cea mai mare luptă se dă pe pădurile de pe Valea Muntelui, unde se deține recordul la suprafețe solicitate. Un astfel de caz este cel al lui Elie Vlad Sturza, urmașul boierului N. D. Ghica. „în acest caz, se solicită aproape 30.000 de hectare de pădure, de la Dărmănești pînă la Asău și Palanca. Cererea de retrocedare a fost respinsă de Comisia Județeană de Fond Funciar, deoarece persoana care solicită pădurea nu are calitatea de moștenitor pînă la gradul patru, cum spune legea. Este urmaș de gradul cinci. De aceea, acest caz a ajuns pe rolul instanței”, a mai spus subprefectul Hură. Urmașii lui I. C. Sturza cer și ei 1.150 de hectare la Brusturoasa. în urma verificărilor, s-a văzut că aceștia doresc chiar și vatra satului actual, unde pe vremuri au avut 100 de hectare de pădure. Cererea este însă îndreptățită și mai mult ca sigur dosarul va fi validat, dar disponibile sînt doar 500 de hectare de pădure. Urmașul va primi în completare pădure pe alt amplasament sau despăgubiri la Fondul Proprietatea, dacă nu se va găsi teren liber. Tot la Brusturoasa solicită teren și urmașa familiei Varlaam, 1.500 de hectare de pădure. Dosarul este la un pas de validare, mai rămîne doar semnătura secretarului comunei pe copia vechiului titlul de proprietate, cu mențiunea „conform cu originalul”. La Asău, moștenitorii a trei familii, Matei, Crupenschi și Șeptilici, doresc fiecare cîte 190 de hectare de pădure, iar dosarul este în lucru la comisia locală. Un alt fost mare proprietar este generalul Eremia Grigorescu, ai cărui moștenitori vor pădurea din zona Oituz. în joc este o suprafață de peste 9.000 de hectare. Dosarul a fost validat inițial, dar în urma memoriului depus de Direcția Silvică Bacău a fost anulată validarea și acum se cercetează toate actele din dosar de către procurorii Parchetului Bacău. El a fost trimis la cercetat de prefectul Gabriel Berca și s-a solicitat chiar o expertiză criminalistică pentru unele acte.

âmproprietăriții au vîndut pămîntul

în județ au fost și cazuri de urmași ai vechilor boieri care, odată ce și-au primiut pămîntul, au și scăpat de el, prin vînzare. Așa este cazul moștenitorilor familiei Știrbei. Aceștia au fost validați și împroprietăriți cu 6.500 de hectare de pădure. Cum s-au văzut cu titlul în mînă, moștenitorii au scos la vînzare pămîntul, care, acum, a ajuns să fie vîndut la a doua mînă. Suprafețe mai mici de teren, de ordinul sutelor de hectare, se cer în tot județul. La Izvorul Berheciului, moștenitorii boierului Apostoleanu au cerut 500 de hectare, la Parincea, cei ai lui Brăescu, peste 200 de ha, Rosetti au cerut 700 de ha în localitățile Tescani, Sănduleni și Livezi, Pantazi și Săbăreanu, la Coțofănești și Căiuți, aproape 500 ha, sau Moțoi, la Găiceana, 1.600 ha. Printre cei care au revendicat s-a aflat și Academia Română, care a primit validare pentru 898 hectare, la Sascut.

Suprafețele revendicate se suprapun

Cea mai mare problemă se înregistrează pe Valea Muntelui, zonă revendicată de două tabere – de localnici și de marii moștenitori. Odată cu apariția Legii 400/2002, 13.000 de hectare de pădure, la care s-au adăugat alte 2.000 pe Legea 18/1991, au fost date doar în baza unor tabele din 1945, în care erau trecuți cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole în baza reformei agrare. Aceste suprafețe au fost date în posesia localnicilor din comunele Asău, Comănești, Agăș, Brusturoasa și Palanca. Practic, localnicii de pe Valea Trotușului au ocupat pădurile aflate în proprietatea privată a unor latifundiari – N. D Ghica, A. Rosetti, Sturdza, Elisabeta Varlaam, după cum a declarat directorul Direcției Silvice, Gheorghe Savu. Suprafețele revendicate de cele două tabere se suprapun, de altfel asta e și cauza numeroaselor revolte în zonă. Conform conducerii Direcției Silvice, dintre cele 15.000 hectare validate pe Valea Muntelui, 8.000 sînt deja defrișate. Situație care le dă dreptul urmașilor latifundiarilor să ceară pădure bună în altă parte, din cea a statului. Pe de altă parte, Direcția Silvică mai are în administrare 210.000 de hectare, iar cererile pe Legea 247 sînt de 151.000 de hectare. „în condițiile în care în anul 1948, anul confiscării pădurilor, statul administra 123.000 de hectare, rezultă că noi mai putem retroceda doar 87.000 de hectare. Or, cererile sînt duble”, explică Gheorghe Savu. (Cătălina CHIFU, Claudiu TĂNĂSESCU)az a ajuns pe rolul instanței”, a mai spus subprefectul Hură. Urm

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!