Au uitat ce s-a întîmplat la inundații

Sufocați de gunoaie
• primarii din județ nu conștientizează riscul pe care îl prezintă depozitele de deșeuri de pe cursurile de apă și podurile colmatate n în județul Bacău sînt la această oră 121 de poduri, podețe și punți pietonale care prezintă un grad ridicat de colmatare și la care nu se asigură în mod corespunzător secțiunea de scurgere a apei; 151 de depozite de deșeuri menajere și lemnoase, dintre care 73 pe rîul Trotuș și afluenți și 78 pe rîurile Siret, Bistrița și afluenții acestora n atitudinea unor primari vizavi de această situație e de-a dreptul incredibilă: „Nu e o catastrofă, altfel îmi dădeau amendă”

Dezastrele provocate de inundațiile din 2005 nu i-au scos din hibernare pe primari, mai ales pe cei de pe Valea Muntelui, care continuă să rămînă indiferenți în fața depozitelor de deșeuri de pe cursurile de apă și a riscului pe care îl prezintă acestea în cazul unor cantități mai mari de precipitații. Un control desfășurat de Direcția Apelor Siret și Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău a scos la lumină o situație dezastruoasă în județ. Inspectorii au descoperit 121 de poduri, podețe și punți pietonale care prezintă un grad ridicat de colmatare și la care nu se asigură în mod corespunzător secțiunea de scurgere a apei. De asemenea, s-au depistat 151 de depozite de deșeuri menajere și lemnoase, dintre care 73 pe rîul Trotuș și afluenți, pe sectorul Ghimeș-Urechești, și 78 pe rîurile Siret, Bistrița și afluenții acestora.

Sancțiuni prea „subțiri”

Prima fază a controlului s-a dorit a fi mai mult de conștientizare, drept pentru care primarii au primit de la inspectorii de la Ape doar avertismente și termene de conformare. Acțiunea de control și măsurile dispuse nu par totuși să-i fi impresionat sau mobilizat pe aleșii locali. Mulți dintre ei acuză lipsa fondurilor necesare lucrărilor de salubrizare, iar unii se transformă, la rîndul lor, în acuzatori. De vină pentru munții de gunoaie este oricine, numai primarii nu – oamenii din sat care s-au obișnuit să arunce aiurea deșeurile menajere, agenții economici care nu țin seama de nici o prevedere legală. Primarii uită însă că și ei au atribuții și responsabilități clare în menținerea curățeniei în localități și obligația de a supraveghea operatorii economici pentru prevenirea depozitării necontrolate de deșeuri. Edilii pot aplica amenzi atît persoanelor fizice, cît și celor juridice, dar la rîndul lor pot fi amendați, dacă nu rezolvă problema deșeurilor. Indiferența unor primari vizavi de asigurarea salubrizării în localități poate avea însă la bază și faptul că Direcția Apelor și Sistemul de Gospodărire a Apelor s-au limitat, pînă acum, la a da doar avertismente aleșilor locali care nu au luat măsuri de salubrizare.

„Direcția Apelor să-și vadă de treabă!”

Primarul din Agăș, Toma Spoială, ține cu strictețe evidența nerealizărilor Direcției Apelor și nu a depozitelor necontrolate de deșeuri din comună. „Direcția Apelor să-și vadă de treabă! Avem un proiect de apărare maluri Ghimeș – Adjud pentru care nu s-a mai dat un ban din 2005. Așa că să nu mai spună de Primărie! Fiecare să-și facă treaba! Mizerie este peste tot în România, nu doar la noi. S-a dat, într-adevăr, avertisment, dar se aruncă pisica în ograda altuia”, sare ca ars primarul Toma Spoială. El spune că este acum în negocieri cu o firmă de salubrizare. S-a dat anunț, iar acum se analizează cine dă cel mai bun preț. După ce se va încheia contract cu o firmă, se va lua și măsura impunerii unei taxe de salubritate. „Pînă acum, nu am avut bani, de asta nu am putut rezolva problema asta. Noi nu avem la 416 (venitul minim garantat – n.r.) decît bolnavi. Acum am prevăzut în buget o sumă de 400 de milioane, e un început”, spune primarul din Agăș.
Nici pentru primarul din Dărmănești, Dumitru Cojocaru, avertismentul dat de Direcția Apelor nu a reprezentat un semnal de alarmă. „Nu e o catastrofă la noi, altfel îmi dădeau amendă. în procesul verbal nu s-a scris că sînt lucruri grave, deosebite. Noi nu avem poduri colmatate sau pîraie. Dar am ieșit cu oamenii la curățenie. Pînă la sfîrșitul săptămînii se rezolvă. Avem 500 de oameni, la 416, care lucrează la strîngerea gunoaielor de peste tot. Dacă nu reușim cu aceștia, mai angajăm oameni, avem 60 de milioane de lei prinși în buget. Probleme, așa, mai mari, care trebuie rezolvate, sînt gunoaiele, care sînt duse pe albia Trotușului”, recunoaște, într-un final, primarul din Dărmănești.

„Problema este educația oamenilor”

Și autoritățile din Asău se consolează cu ideea că gunoaie sînt peste tot în județ iar fenomenul este greu de controlat, după cum se plînge primarul Ștefan Potoroacă. „Sunt gunoaie ca peste tot în județ. Am început să facem acțiuni de salubrizare cu cei de la 416. Noi însă degeaba facem, oamenii din zonă aruncă la loc pet-uri și alte resturi pe văile pîraielor. Noi trebuie să facem curat în urma lor. Am tot făcut curățenie, dar ăștia sînt oamenii. Partea proastă e că, de regulă, aruncă noaptea și nu îi vedem. Pînă acum, nu am putut să-i prindem. E un cerc vicios. Sînt gunoaie peste tot, în pîrîul Asău, pe malul Trotușului. Dar nu sînt pericole dacă vine din nou apa mare. Nu se blochează podurile sau podețele, e vorba doar de aspect”, spune, liniștit, primarul Potoroacă.
„Unde e curat în lumea asta?”, ne întreabă și primarul din Dofteana, Costică Asaftei care reclamă că problema majoră nu sînt deșeurile, ci educația oamenilor. „Noi avem groapă de gunoi, containere. Așteptăm acum ca oamenii să nu mai arunce gunoiul unde apucă. Pînă nu se lucrează la educația oamenilor, nu avem ce face. Am făcut de trei ori traseul Dărmănești – Bogata, azi erau iar gunoaie”, spune primarul din Dofteana. întrebat de sancțiunile pe care le-ar putea aplica pentru depozitarea neconformă a deșeurilor, Costică Asaftei a spus că nu îi poate deranja pe agenții economici! Cît privește controlul făcut de Direcția Apelor, „domnii de la Ape să mai vină și cu programe. Nu au făcut nimic de la inundații, o regularizare de curs, ceva. Le-am tot trimis adrese dar nici un semnal”, acuză primarul Asaftei.
în Filipești s-a „reactivat” deja „comandamentul” local pentru curățenia de primăvară. Primarul Ioan Apostol a așteptat să se apropie Paștele pentru a începe salubrizarea. El este totuși foarte ferm în decizia de a mobiliza oamenii din sat în aceste acțiuni de salubrizare a localităților. „Trebuie să vrea! Dacă nu vor, îi amendăm, doar n-o să facă primarul curățenie în locul lor! Avem o hotărîre de Consiliu Local care prevede amenzi de 8 milioane de lei pentru cei care refuză să facă curățenie”, spune Apostol.

„Chiar și la debite mici sînt pericole”

Ioan Maftei, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, atenționează primarii din județ că acțiunile de control vor continua după 15 aprilie, cînd expiră termenul dat aleșilor pentru salubrizarea localităților și decolmatarea podurilor și podețelor. Orice neregulă constatată după această dată va fi sancționată. „Sînt zone unde situația e mai gravă. Problema majoră o reprezintă depozitele de rumeguș. Toate sînt pe Valea Muntelui – Brusturoasa, Agăș, Asău. Noi i-am atenționat acum pe primari că riscă amenzi foarte mari dacă nu-i identifică pe cei care depozitează rumegușul în zone nepermise. Primarii au dreptul, conform legii, să sancționeze atît persoanele fizice, cît și juridice care nu respectă zonele de depunere a deșeurilor. Primarilor le este mai ușor să depisteze aceste persoane și firme, pentru că ei au dat autorizația de funcționare”, spune Ioan Maftei. Acesta avertizează că depozitele de deșeuri de pe cursurile de apă și podurile colmatate prezintă un risc foarte mare în cazul unor cantități mari de precipitații. „E părerea primarilor că nu prezintă riscuri. Chiar și la debite mici sînt pericole! O parte dintre poduri sînt subdimensionate și colmatate, iar capacitatea de tranzitare e scăzută și se pot crea blocaje. Cel puțin zona limitrofă acestor cursuri de apă va fi afectată în cazul unor cantități mai mari de precipitații. Noi am dat acum avertismente primarilor pentru că am încercat să mergem mai mult pe conștientizare. Amenzile sînt foarte mari, între 200 și 800 de milioane lei vechi. Am încercat să le explicăm primarilor că ar fi păcat ca aceste sume să iasă din localități și să ajungă la bugetul de stat, în loc să fie folosite în plan local. După 15 aprilie vom aplica amenzi, dacă situația va fi aceeași”, avertizează Ioan Maftei, directorul SGA. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!