Un tablou sumbru – Valea Muntelui

Se spune ca omul sfințește locul. Valea Trotușului a demontat cu mulți ani în urma această zicală, iar zona și-a „cîștigat”, cu eforturile susținute ale localnicilor, renumele de centru al infracțiunilor cu masă lemnoasă. Valea Trotușului pare să fi fost scena unor concursuri sinistre, premianții – cei care au reușit să radă cît mai mult din pădurile care acopereau o dată dealurile golașe. Joi, alături de colegi de breaslă, am participat la o acțiune de plantare pe unul dintre dealurile care au căzut pradă hoților de material lemnos, inițiativă ce aparține Gărzii de Mediu și Agenției de Protecție a Mediului.

Să plantezi un copac este de apreciat, dar să crezi că poți repara prin gestul tău un dezastru de dimensiunile celui de pe Valea Muntelui, e de-a dreptul o naivitate. Plantarea puieților de molid cu siguranță nu a fost o acțiune în van, mai ales dacă ea va fi urmată și de alte asemenea demersuri și, cel mai important, dacă tăierile ilegale de material lemnos vor fi stopate. Zona aleasă pentru împădurire a fost dealul Lăloaia, suprafață care a ajuns pe mîinile lotrilor de lemn prin anii ’96. Din toată pădurea de molizi au rămas doar cioatele, ca o mărturie a jafului de proporții. Versanți golași sînt pe aproape toată Valea Muntelui, iar consecințele catastrofale ale defrișărilor ilegale le-au simțit oamenii pe pielea lor la inundațiile din 2005. Unii și-au pierdut casele și toată agoniseala de-o viață. De parcă n-ar fi fost suficient, oamenii continuă totuși să doboare și puținii arbori rămași în picioare. Dezastrul a lăsat urme adînci pe Valea Trotușului. Localnicii par însă că s-au obișnuit cu priveliștea de coșmar, iar autoritățile locale nu mai au motiv să se agite, pînă la alegeri mai e ceva timp.

Oile distrug puieții plantați

Din 96 și pînă acum, în ciuda calamităților, pe dealul Lăloaia, nu s-a mai făcut decît o singură plantare de puieți. Anul trecut, culmea, de către un proprietar de gater care speră că va pune mîna la un moment dat pe suprafața de teren de care deținătorii nici nu mai vor să audă. Unii dintre puieți au prins rădăcini, alții au ajuns hrană pentru oile de la cele cinci stîne din apropiere. „Toată suprafața e proprietate privată, spune directorul Direcției Silvice, Gheorghe Savu. Oamenii au fost puși în posesie pe Legea 18, dar tot în baza acelor tabele de împroprietăriți la reforma agrară. Li s-a dat un hectar de pădure, deși aveau dreptul la fîneață și pășune. Din 96′-97′, pădurea a fost defrișată. De zece ani e așa. Nimeni nu mai vrea să știe de acest teren. Dacă îi iei la întrebări, nici nu mai recunosc că sînt proprietari. Nu vor să împădurească, toți vor să doneze terenurile care nu le mai folosesc. Măcar de-ar lăsa așa suprafața, să nu mai fie pășunată. Sînt cinci stîne în zonă, care pășunează toată vara și e greu să se refacă pădurea, oricît de mulți puieți am planta. Am cerut sprijinul, anul trecut, și primăriei, și Inspectoratului Silvic, ca să desființeze aceste stîne, dar nu am reușit nimic.”

Autoritățile locale și județene au zis „pas” acțiunii

Acțiunea de plantare organizată de comisarii Gărzii de Mediu și angajați ai APM, cu sprijinul Direcției Silvice, care a pus la dispoziție 1.000 de puieți de molid, s-a vrut a fi și un semnal de alarmă. La acțiune au participat mai bine de 30 de persoane. Din peisaj au lipsit însă tocmai cei care au contribuit, cu sau fără intenție, sau poate doar prin pasivitate, la dezastrul de pe Valea Muntelui. E vorba de primarii de pe Valea Muntelui, care nu s-au alăturat inițiativei de a îmbunătăți imaginea de coșmar din zonă. Nici autoritățile județului nu s-au îngrămădit la sădit puieți. „Este al treilea an consecutiv cînd vin la astfel de acțiuni. Aș fi dorit ca la toate aceste activități să vină și domnul prefect, președintele Consiliului Județean și primarii din zonă, care sînt părtași la furtul de pădure”, spune Florin Filioreanu, redactor Radio România Actualități. „Mă așteptam să vină și autoritățile locale, și cele ale județului, să vadă ce înseamnă efectiv să plantezi un puiet. Ar trebui ca în fiecare zi să plantăm măcar 1.000 de puieți ca să se schimbe ceva aici. Chiar am propus domnului Savu să invite toate autoritățile și să le vedem la treabă. Așa ar vedea cu alți ochi dezastrul din zonă”, spune și Lili Adochiței, redactor la Deșteptarea. „Nu știu cît pot conta cei doi copăcei plantați de mine. Dar dacă fiecare ar planta măcar unul și nu ar mai tăia, s-ar vedea ceva. Mi-aș fi dorit să-i văd aici și pe cei care stau în birouri, în trening, adidași și cu o săpăligă în mînă”, arată și Carmen Stan, corespondent Realitatea TV. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!