Tragedie la Spitalul Onești

Administrator

Pacient mort în condiții ciudate

• un bolnav în vîrstă de 65 de ani a murit în Spitalul Onești în condiții ciudate n familia îi acuză de „malpraxis și comportament inadecvat față de pacient” pe cei doi medici care l-au îngrijit n unul dintre medici dă vina pe celălalt că ar fi greșit diagnosticul n cel incriminat de coleg recunoaște că inițial „am pus un diagnostic mai puțin corect” n cauza reală a bolii a fost determinată prea tîrziu

O familie din Onești trece, de două săptămîni, prin momente cumplite. La sfîrșitul lunii martie, cînd nimeni nu se aștepta, Jănică Ganea, în vîrstă de 65 de ani, a murit după numai o zi de la internarea în Spitalul Municipal Onești. Tragedia familiei celui decedat este cu atît mai mare cu cît ea este convinsă că bărbatul a murit cu zile, că unii din medicii care i-au acordat îngrijiri medicale nu ar fi făcut tot ce era necesar ca să-l salveze. „âi acuz de malpraxis și de comportament inadecvat asupra pacientului”, ne-a spus, ieri, fiica defunctului, Elena Cristina Chitic. Ea ne-a povestit că în 29 martie, înainte de prînz, Jănică Ganea se afla acasă. La un moment dat, bărbatul și-a pierdut cunoștința pentru cîteva momente. Alertată, familia l-a transportat la Compartimentul de Primire Urgențe al spitalului, unde a fost investigat. „I s-au făcut electrocardiograma (EKG) și investigații radiologice. în urma acestora i s-a pus diagnosticul de «criză de epilepsie» și a fost internat în secția Neurologie. La serviciul de Urgență, însă, tensiunea arterială era 9/4, iar din consultul EKG reieșea că ar avea «bloc de ramură dreaptă» și că ar fi trebuit să i se facă un examen cardiologic de specialitate. Cu toate că în prezența noastră medicul de la Urgențe (consultînd examenul EKG și-a dat seama că tatăl meu are probleme cardiace) a solicitat consult de specialitate, în data de 29.03.2007 tatăl meu nu a fost consultat de nici un medic cardiolog”, susține fiica lui Jănică Ganea. Din sesizarea ei, depusă la redacția noastră, reținem că bolnavul a fost preluat de medicul neurolog Elena Paraschivescu, în secția Neurologie, care, după consult, a confirmat diagnosticul pus la Urgențe și i-a dat un tratament. Dar starea pacientului s-a alterat, avînd repetate crize de insuficiență respiratorie. „Cu toate acestea, pe parcursul nopții de 29 martie nici un cadru medical nu a trecut pe la pacient. în dimineața zilei de 30 martie am cerut ajutorul asistentei de serviciu, care a venit în salon, ironizîndu-l pe tatăl meu vizavi de insuficiența respiratorie, i-a luat tensiunea și de la sine putere i-a administrat o pastilă sub limbă”. Dar situația s-a agravat din ce în ce mai mult, „pacientul acuzînd o lipsă acută de aer și dureri în membrele inferioare”.

Diagnosticul corect, prea tîrziu

Fiica decedatului susține că în ciuda insistențelor de a i se acorda bolnavului mai multă atenție, i s-a răspuns să stea liniștită, că pacientul „are doar un atac de panică”. Ea mai relatează: „După terminarea vizitei, am fost chemați în salon de doctorița Paraschivescu. Ne-a zis că a fost investigat doar de ea, că nu are nimic cardiologic, pulmonar ori reumatologic și că singura lui problemă ar fi fost un atac de panică”. Pînă la urmă familia a cerut externarea pacientului, dorind să-l transporte la Spitalul Fundeni. în așteptarea biletului de externare a apărut, însă, medicul cardiolog Ștefan Ioniță. „I-a luat tensiunea și a confirmat diagnosticul pus la Urgențe de «bloc de ramură dreaptă», adăugînd «spasmofilie». La rugămintea mamei de a-i vedea tatălui meu și gamba dreaptă pentru că avea dureri insuportabile de membre inferioare, doctorul Ioniță a ridicat reticent din sprîncene spunînd că nu are nici o legătură spasmofilia cu piciorul. Dar tatăl meu era operat de varice. Dacă dr.Ioniță s-ar fi uitat la picior, l-ar fi diagnosticat corect”. Elena Chitic mai afirmă că ulterior „am rugat-o în repetate rînduri pe doctorița Paraschivescu să facă ceva”. Ba, mai mult, soțul ei a fost și la conducerea spitalului, iar de aici a primit asigurări că „totul se rezolvă”. La întoarcerea în secție el l-a întîlnit pe un alt medic cardiolog, aflat în concediu, pe care l-a rugat să-l consulte pe bolnav. „Văzînd disperarea soțului meu, doctorul Sîrghiuță a acceptat să-l consulte în prezența doctoriței Paraschivescu. L-a examinat. Dîndu-și seama de gravitatea situației a cerut mutarea tatălui meu în secția Cardiologie. Dar a fost prea tîrziu. Sub ochii noștri viața tatălui meu s-a sfîrșit, la 24 de ore de la internare. Dacă ar fi fost investigat mai conștiincios, poate finalul ar fi fost altul, cu toate că puțini pacienți supraviețuiesc diagnosticului pus de dr.Sîrghiuță. El a concluzionat că este vorba de «trombeombolism pulmonar». Practic a fost un cheag de sînge format la picior și care a ajuns la plămîni”, își încheie plîngerea Elena Chitic. Femeia îl mai acuză pe doctorul Ioniță de faptul că „m-a agresat fizic, izbindu-mă de perete și folosind cuvintele «Da, mai taci dracului din gură!»”.

Medicul neurolog arată cu degetul spre cardiolog

în Certificatul medical constatator al decesului pacientului Ganea Jănică, întocmit de medicul specialist patolog al spitalului, la bolile care au declanșat în final stopul cardio-respirator acut se consemnează clar: „Trombembolism pulmonar”. în același act medical se mai scrie la cauzele decesului: „Sechele post infarct miocardic vechi extins posterior”. Pusă în fața celor reclamate de fiica decedatului și a celor menționate în certificatul amintit doctorița Paraschivescu se consideră total nevinovată. „Eu am făcut tot ceea ce omenește a fost posibil. Familia nu știe cîte demersuri și investigații am făcut, pentru că nu am avut timp să-i explic totul. Am avut multe alte cazuri urgente. Eu îi înțeleg durerea, dar nu sînt de acord să mi se pună în cîrcă lucruri care nu îmi aparțin. A fost o greșeală enormă din partea altcuiva. Eu din primul moment am pus diagnosticul cert de «bloc de ramură dreaptă» și am solicitat examenul cardiologic din start, dar și în cursul după amiezii. Era evident că este o afecțiune cardiologică cu complicații neurologice. Și, de la început, i-am dat tratament pentru inimă. Și asistenta a chemat cardiologul cînd bolnavul a acuzat că se sufocă. Medicul Ioniță a venit, dar a negat diagnosticul meu și m-a pus într-o situație absolut năucitoare. Atunci am început să-l trimit pe bolnav la tot felul de investigații, i-am repetat EKG, am luat în calcul nu mai puțin de șapte diagnostice diferențiate ca să aflu cauza. Orice simptom clinic l-am luat în considerare ca să aflu cauza. Nu mai știam încotro să o iau. Eu nici nu am conceput ca problemele neurologice să nu fie legate și de cele de natură cardiacă. Dar am fost pusă într-o situație aberantă de diagnosticul greșit dat de doctorul Ioniță”, ne-a declarat doctorița Elena Paraschivescu.

„La început, am greșit”

Contactat telefonic, doctorul Ioniță nu a părut deloc surprins de cele susținute de colega lui de breaslă. El declară senin: „în ce mă privește, la început am greșit. Am pus un diagnostic mai puțin corect. La a doua consultație, însă, mi-am dat seama de diagnostic și i-am administrat pacientului tratamentul adecvat. I-am făcut streptase, o manevră de scoatere a cheagurilor din plămîni, dar nu a mai fost eficient. într-adevăr, piciorul este sursa emboliei. De acolo a plecat aceasta. Dar dacă mă uitam la început, nu cred că avea vreo relevanță. Nu puteam să mă gîndesc la faptul că ar putea fi trombembolită”. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.