S-a dat liber la pensiile private

Și bătrînețea se asigură pe principii capitaliste (1)

Sistemul românesc de pensii revine, din această lună, la normalitate. Avizarea primei societăți în calitate de administrator de fonduri de pensii private (facultative) a deschis poarta către o asemenea normalitate, caracterizată în primul rînd prin libertatea individului de a alege modul în care își adună, pentru anii de senectute, un venit cu care să-și permită o viață mai ușoară. Și, în primul rînd, să-și asigure o asemenea stare. Sistemul pensiilor de stat, care de la începutul anilor ’50 ai secolului trecut a înlocuit pensiile private s-a dovedit ineficient într-o societate bazată pe alte principii decît cele socialiste. Societatea capitalistă pune accent pe proprietate, pensia privată fiind și ea o mică proprietate, asupra căreia veghează chiar stăpînul ei. Dacă în sistemul pensiilor private facultative avem primul administrator de fond autorizat, în cel al pensiilor private obligatorii avizarea a început abia pe 10 aprilie. Ce înseamnă această nouă organizare a sistemului de pensii în România, care sînt etapele lui și pe cine vizează ea, am căutat să aflăm, în amănunt, de la directorul agenției Bacău a ING Asigurări de Viață, Cristina Petraș.

– De unde plecăm , doamnă director, cu noile sisteme de pensii în România?
– De la sistemul public actual de pensii, care este organizat pe principiul redistribuirii, în care pensiile sînt plătite din contribuțiile salariaților. într-un astfel de sistem, contribuția nu este pusă deoparte, pentru o investiție, pentru capitalizare, ci plătită efectiv pensionarilor.
– După ce ei încetează activitatea obișnuită de muncă, deci cînd ies la pensie, cum se spune, popular.
– Plătită pensionarilor actuali. Elementul cheie care variază în acest sistem este gradul de dependență, altfel spus numărul pensionarilor față de numărul salariaților.
– Deci, cu cît sînt mai mulți salariați ar trebuie să fie mai ușor pentru fondul care alimentează pensiile.
– însă ceea ce s-a întîmplat în ultima perioadă în România este exact invers. Dacă în anul 1990 erau circa opt milioane de salariați, în anul 2000 doar vreo 4,7 milioane. Iar numărul pensionarilor a crescut, de la două milioane în 1990, la aproximativ 4,1 milioane în 2000. Astfel încît gradul de dependență este unu la unu, în acest moment, și se așteaptă ca în următorii ani acesta să scadă.
– Adică să se ajungă la doi pensionari la un salariat, dacă nu chiar mai mult.
– Ceea ce este foarte grav pentru sistemul public de pensii. Sigur, există și alți factori care influențează negativ sistemul public. A crescut speranța medie de viață…
– Poate și nevoia de a trăi mai bine, chiar la vîrsta a treia, cînd și atunci e nevoie de mai mulți bani, pentru că și viața s-a scumpit…
– A scăzut valoarea nominală a pensiei, a existat și o metodă inechitabilă de calcul a pensiilor și mulți alți factori care au afectat negativ sistemul actual de pensii. Toți acești factori au impus o reformă a acestui sistem, care a fost pregătită și structurată pe trei piloni.

Trei „piloni” pentru bătrîneți mai liniștite

– Deci, este vorba de o reformă care să treacă de la un sistem public de pensii, la unul privat de pensii.
– Sistemul public de pensii este unic, acum. El este considerat a fi primul pilon din noul sistem care se naște și este bazat pe solidaritatea inter și intragenerații, cu contribuția actualilor salariați la fondul de pensii administrat de stat. Pilonul al doilea este pensia privată obligatorie și care va consta în fonduri de pensie administrate privat, bazate pe capitalizarea contribuției lunare a angajaților și investirea lor.
– Adică suma de bani care se adună se capitalizează și este folosită de administrator prin investiții și înmulțită. I se dă, astfel, și o valoare mai mare și o garanție că ea va fi acolo totdeauna.
– Pilonul al treilea reprezintă sistemul de pensii private facultative, opționale. Va consta în scheme de pensionare.

Obligatoriu sau facultativ?

– Vă rog să faceți diferențierea între pensiile private obligatorii și cele facultative. De ce a fost nevoie, în primul rînd, de pensii private obligatorii?
– Pensia privată obligatorie presupune o contribuție a angajatului, lunar, care va fi într-un anumit cuantum. La început, contribuția este de 2% pe an, va crește cu 0,5% pe an și va ajunge, după opt ani, la 6%. Această contribuție se desprinde din contribuția asigurările de stat, din cei 9,5% care plătesc acum la sistemul de stat. în timp ce pensia facultativă reprezintă o contribuție lunară a angajatului sau (și) a angajatorului, într-un anumit cuantum din salariul brut. Sistemul pensiilor de stat va rămîne principalul sistem, cu un nivel redus însă al contribuțiilor și constituit pentru a asigura protecția socială, dar oferind un nivel minim al pensiei.
– Să înțelegem că, în final, după cei opt ani, contribuția la pensia de stat va fi de numai 3,5%. Dar este interesant de știut cine va contribui la sistemul pensiilor private obligatorii. Prin urmare, este o obligație contribuția. A cui?
– Participanții sînt contribuabilii actuali la sistemul public de pensii, conform Legii 19 pe 2000. Participarea este obligatorie doar pentru angajații cu vîrste pînă în 35 de ani. Pentru cei cu vîrste între 35 și 45 de ani, participarea este opțională. Cine nu participă, lasă cei 2% acolo unde sînt, adică la sistemul public de pensii.
– Ce se întîmplă, însă, cu cei care au vîrste mai mari decît limita de 45 de ani?
– Ei pot opta să rămînă doar la sistemul de pensii de stat sau să-și acopere diferența față de nivelul dorit de pensie cu pensiile private din pilonul al treilea, pensiile facultative private. Dar există și aici o limită impusă. Este vorba de o perioadă de minim 7,5 ani peste bariera de 45 de ani, deci se poate contribui la pensiile facultative numai pînă la 52,5 ani de viață. Condiția este ca acești contribuabili să poată plăti cotizația la fondul de pensii pe o perioadă de 90 de luni, minim. Cei cu vîrste de peste 52,5 ani pot face apel la alte instrumente financiare prin care pot economisi. Cum sînt asigurările de viață, fondurile mutuale etc.

„Facultative” din mai, „obligatorii” din august

– Vorbim, deci, de pensii private obligatorii și pensii private facultative. Cînd începem, efectiv, să optăm pentru un fond sau altul de pensii și, evident, să și cotizăm? Care sînt etapele care mai trebuie parcurse, în fiecare caz?
– Se pare că pilonul al treilea a luat-o înaintea celui de al doilea. Astfel, așa cum stau acum problemele, de la 1 mai pensiile private facultative vor fi operaționale. A și fost dată prima avizare pentru un administrator de fond, care este ING Asigurări de Viață. Pentru pilonul al doilea, însă, al pensiilor private obligatorii, există mai multe etape. Acum este etapa de avizare a administratorilor de fonduri, iar de la 1 august va începe o campanie de aderare a participanților. Deci, fiecare salariat cu vîrsta pînă în 35 de ani (și 45 de ani, opțional) va putea adera la unul dintre fondurile de pe piață. Perioada de aderare durează patru luni, pînă pe 30 noiembrie. Cei care nu au reșit să se hotărască în această perioadă, vor fi alocați din oficiu în cursul lunii decembrie.
– Există, deja, păreri, că fondurile care vor avea mai mulți participanți vor putea primi și cei mai mulți cotizanți dintre cei repartizați din oficiu, după 30 noiembrie.
– Este un joc al pieței, normal, care se impune.
– Dar repartizările pe fonduri se fac, în acest an, conform etapelor despre care am vorbit. Dar din 2008, cum se va opta pentru un fond sau altul? De cînd, anume?
– Evidend, din momentul în care un tînăr devine salariat, cu un contract de muncă. Tot obligatoriu, dar printr-o opțiune personală către care fond va cotiza. Generațiile care vor veni de acum au, însă, avantajul că vor avea repere pentru a se orienta către care dintre fonduri să se îndrepte. Acestea vor căpăta experiență, vor fi mai bine cunoscute, iar alegerea lor se va putea face după randamentele deja obținute. Tinerii se vor orienta, desigur, către fondul cu cele mai reduse comisioane, cu cele mai bune condiții de cotizare etc. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!