Ofensiva culturii naționale

Maxima zilei: „Prietenia cutreieră în ritm de dans pămîntul și ne invită pe toți să ne redeșteptăm pentru preamărirea fericirii” (Epicur)

Memoria timpului

• în urmă cu 266 de ani Inochentie Micu – unul din cei patru corifei ai Școlii Ardelene – prezenta un Memoriu pe lîngă Curtea din Viena, întemeiat pe argumente istorice: românii sînt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei; demografice: populația cea mai numeroasă e alcătuită din români; fiscale: cei mai mulți dintre contribuabili sînt de etnie română

• Se împlinesc 206 ani de la începerea – de către Samuil Micu, a lucrării „Istoria și lucrurile și întîmplările românilor” – lucrare ce reprezintă prima realizare de dimensiuni monumentale a istoriografiei Școlii Ardelene; același reprezentant al Școlii Ardelene termină de tradus lucrarea de proporții intitulată „Loghica – adică partea cea cuvîntătoare a filosofiei”, care este publicată la Buda, în 1799. Același strălucit cărturar termină de scris (în anul 1791) „Istoria românilor cu întrebări și răspunsuri”, cu scopul declarat al autorului de a face educație istorică și politică poporului român, în spiritul ideologiei și idealurilor Școlii Ardelene

• în anul 1796 apare, în Basarabia, cel dintîi volum de versuri moderne, tipărit în limba română și intitulat „Poezii noo”, scris de I.C. (Ioan Cantacuzino); în același an, urcă la ceruri episcopul ortodox al Transilvaniei – Adamovici Gherasim – care împreună cu episcopul Ioan Bob a înaintat împăratului Leopold al II-lea memoriul „Supplex Libellus Valachorum”

• Iluministul ardelean Gheorghe Șincai publică, în anul 1806, lucrarea cu titlul „Povățuire către economia de cîmp pentru folosul școalelor românești” – prin care își propunea instruirea poporului român în vederea ridicării bunăstării materiale. El traduce, totodată, din limba germană și adaptează nevoilor cititorilor români lucrarea „învățătură firească spre surparea superstiției norodului”, precum și „Istoria naturei sau a firii ” și „Vocabulariu ce se ține de istoria naturei”. Se inaugurează, astfel, în cultura română, domeniul popularizării cunoștințelor științifice.

Evenimente istorice ale săptămînii

• Luni – 16 aprilie, se împlinesc 91 de ani de la moartea prozatorului și memorialistului Nicolae Gane, născut la 1 februarie 1838 la Fălticeni

• în urmă cu 161 de ani (miercuri 18 aprilie) se năștea istoricul Nicolae Densusianu; se împlinesc, totodată, 86 de ani de la descoperirea – de către acad. Ștefan Procopiu -, a fenomenului deplasării longitudinale a luminii, cunoscut sub denumirea de „Fenomenul Procopiu”

• Legăturile culturale dintre România și Italia cunosc un nou moment de referință în urmă cu 46 de ani, cînd pe 20 aprilie 1961 este dezvelită, în Parcul Garibaldi din Palermo, statuia lui Nicolae Bălcescu

• Muzica elitelor pătrunde și la București. Evenimentul s-a produs pe 22 aprilie 1866, cînd a avut loc primul concert simfonic din Capitală, dirijat de Eduard Wachmann. în programul concertului au fost incluse lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn. (Selecție și prezentare de Florin DUNĂREANU) Helvetica-R

Ofensiva culturii naționale

Maxima zilei: „Prietenia cutreieră î

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!