Sinaxar ortodox: ânălțarea Domnului

Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Pascal Baylon

Cel ce împlinește poftele pătimașe ale trupului locuiește ca un
închinător și făcător de idoli în pămîntul Chaldeilor. Dar cînd a
început să deosebească puțin lucrurile și să dobîndească astfel
simțirea modurilor de purtare la care-l îndatorează firea, a părăsit
pămîntul Chaldeilor și a venit în Haranul Mesopotamiei, adică la
starea dintre virtute și păcat, care încă nu s-a curățit de înșelăciunea
simțirii. Căci aceasta este Haran. în sfîrșit, cînd se ridică și peste
această înțelegere măsurată a binelui, la care a ajuns prin simțire,
se grăbește spre pămîntul cel bun, adică spre starea cea slobodă
de tot păcatul și neștiința, pe care nemincinosul Dumnezeu arată și
făgăduiește că o va da ca pe o cunună a virtuții celor ce-L iubesc pe
El”. Cel ce nu are frică de Dumnezeu întru sine este supus uneltirilor diavolului. Cel ce nu are frică de Dumnezeu întru sine este vinovat de focul cel veșnic. Unul ca acesta glumește, nu se teme, doarme fără de măsură, e plin de trîndăvie, de faptele sale nu se îngrijește, casa poftelor se face, toată deșertăciunea lumească se arată întru el, pentru că nu se teme de venirea Domnului. Unul ca acesta iubește patima, de odihnă se bucură, de chinuire fuge, smerenia o urăște, mîndria îl bucură. Deci, cînd va veni Domnul și-l va afla pe el nepregătit și bucurîndu-se de toate cele lumești, îl va tăia în două și-l va trimite întru întunericul cel mai dinafară. Și cine nu-l va plînge pe unul ca acela? Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!