Băcăuancele păstrează tăcerea asupra hărțuirii sexuale

Numeroase salariate băcăuane cad victime hărțuirii sexuale la locul de muncă și totuși preferă să păstreze tăcerea asupra acestui abuz. Motivele, spun psihologii, sînt teama de a nu-și pierde serviciul, dar și prejudecățile privind femeile sau neinformarea.
Potrivit unui studiu realizat recent în mediul urban de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, o persoană din nouă este hărțuită sexual la locul de muncă sau cunoaște cel puțin un caz de acest fel. Cele mai expuse sînt femeile cu vîrste cuprinse între 18 și 29 de ani. în 24 la sută din cazuri, victima nu face nimic pentru a se apăra, în 39 la sută discută cu agresorul în încercarea de a pune capăt hărțuirii în mod amiabil, iar în 15 la sută dintre situații alege să demisioneze ca să scape. Efectele hărțuirii asupra victimelor se produc nu numai la nivel profesional, ci și personal: depresii, scăderea respectului de sine, chiar probleme în familie.

Situații greu de dovedit

Cu toate acestea, autoritățile în domeniu susțin că nu au primit nici o sesizare privind asemenea fapte. „Nu am auzit de cazuri de hărțuire sexuală care să fi ajuns în instanță. Din păcate, în general sînt situații greu de dovedit”, a declarat judecătorul Silviu Anti, purtătorul de cuvînt al Tribunalului Bacău. „Noi îndrumăm la Inspectoratul de Muncă (ITM) persoanele care ni se adresează cu astfel de probleme, însă nu a venit nici una”, a precizat Lăcrămioara Hanus, președintele Comisiei Județene pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați. „în ultimele luni, au existat cîteva persoane, angajate în instituții publice, care ne-au semnalat cuvinte și gesturi nepotrivite, cu conotații sexuale, ale colegilor sau șefilor. Deoarece noi nu avem suficiente atribuții pentru a ancheta așa ceva, le-am sfătuit se se adreseze instanței și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării”, a spus purtătorul de cuvînt al ITM, Dan Buftea.

CASETĂ

Ce spune psihologul

întrebat despre motivele pentru care victimele hărțuirii sexuale la serviciu nu fac public abuzul suportat, Iustinian Turcu, doctor în psihologie, a explicat că „în general, acestea se tem să nu-și piardă serviciul, se resemnează în fața prejudecății că dacă o femeie a reclamat o hărțuire sexuală înseamnă că a provocat-o cumva, sau pur și simplu nu sînt informate, neștiind că hărțuirea sexuală se referă și la gesturi ori sugestii sau că există o lege care pedepsește astfel de fapte”. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!