MIEZUL ȘI ESENȚA

Poveste fără sfîrșit

Mihai BUZNEA

Pe social-democrați i-a apucat, subit, dragostea nemărginită față de pensionari și, pentru a și-o demonstra și în fapte, au somat Guvernul să ridice valoarea punctului de pensie la 45 la sută din salariul mediu brut pe economie. O creștere substanțială ce ar reprezenta o revitalizantă gură de oxigen pe aceste temperaturi caniculare, salvîndu-i pe conlocuitorii de vîrsta a treia și chiar peste de la o moarte (aproape) sigură prin inaniție. în ședința de ieri Executivul trebuia să adopte o hotărîre în acest sens, pentru că altfel îl paște o nouă moțiune de cenzură și… descăunarea! Dar lucrurile au rămas ca-n tren! Guvernanții noștri au pielea tăbăcită și nu-i prea mai sperie amenințările. Ba, chiar fac parte din menu-ul lor zilnic, pe rol de antre sau de desert. Așa că își văd în continuare de chestiunile la ordinea zilei, de secetă și vacanța estivală. Timpul trece și promisiunile rămîn.
De ce i-a supărat, totuși, așa de tare, pe liderii psd-iști, problema pensiilor? Doar s-au aflat de atîtea ori la guvernare și aveau nenumărate posibilități de a găsi soluții care să nu mai lungească boala! Ori au descoperit, abia acum, America!? Haosul, dar și nedreptățile flagrante în acest delicat domeniu al politicilor sociale durează de peste șaptesprezece ani, timp în care discriminările de tot felul au adîncit nedreptățile și au produs nemulțumiri printre cei defavorizați. Cum-necum, perioada de început a guvernării Alianței D.A. a mai dres busuiocul prin recalcularea drepturilor acestor categorii de contribuabili, dar nu s-a reușit soluția finală. Pe care o încearcă, acum, PSD-ul printr-un demers în forță. Sigur, n-ar fi rău să fie bine, dar dincolo de bunele intenții nu se întrevede altceva decît un joc perfid de recîștigare a cît mai multor procente din capitalul electoral pierdut în ultimii doi – trei ani. Pe fondul protestelor ce se întețesc, ale pensionarilor din mai toate marile centre urbane ale țării, un demers populist nu poate decît să atragă credibilitate politică, adică voturi în perspectiva mult-invocatelor anticipate sau, mai sigur, a alegerilor generale din vara anului viitor. Argumentelor social-democrate, cei aflați la guvernare le răspund prin contraargumentele buzunarelor goale: nu sînt bani la buget, efortul asumat plăților suplimentare solicitînd peste două miliarde de euro anual! Ba există – contraatacă Geoană & Co – dar banii sînt folosiți cam cu destinații de interese dubioase.
Cine să aibă dreptate? Pe cine să crezi?
în toată această afacere cu iz politicianist înfierbîntat de temperaturile caniculare ale acestei neobișnuite veri, promisiunile demagogice dau iluzii unor oameni ce nu vor avea parte decît de decepții și de deziluzii. N-ar fi pentru prima oară și, poate, nici pentru ultima. Aceștia au, totuși, parte, cel puțin de un vis frumos. Care, la trezire, se va transforma în speranțe deșarte. Și totuși, speranța e cea care ne întreține optimismul…i cam cu destinații de interese dubioase.
Cine să ai

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!