S-a născut Tricolorul

Administrator

Maxima zilei: „Respectă patria oricărui om, dar pe a ta iubește-o” (G. Keller).

Eugen ȘENDREA

* „Trei culori cunosc pe lume…”. Săptămîna aceasta a fost marcată de un eveniment de referință pentru istoria românilor: nașterea Tricolorului. Aceasta a avut loc în timpul revoluției de la 1848, cînd în Țara Românească devine insemnul național. La 14 iunie 1848 Guvernul Provizoriu hotăra ca drapelul să fie „trei culori: albastru, galben și roșu”, iar în centru să aibă deviza „Dreptate – Frăție”. Doar la cîteva zile, un alt decret face următoarele precizări: „Văzînd că nici până acum nu s-a înțeles cum trebuie făcute stindardele naționale, decretăm: «Art.1 – Stindardele vor fi tricolore; Art. 2 – Culorile sunt: albastru închis, galben închis și roșu carmin; Art. 3 – Lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind».
în luna august 1858, la Convenția de la Paris, „Marile Puteri prevedeau pentru Principatele Unite: «Oștile Moldovei și Munteniei își vor păstra steagurile lor actuale, pe ele se va purta o banderolă de culoare albastră, aceasta din urmă fiind menită a simboliza Unirea»”.
Cel care a introdus drapelul unic a fost Alexandru Ioan Cuza. Adoptarea Tricolorului avea să fie exprimată de însuși domnitorul cu ocazia împlinirii a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1863. Cuza a spus atunci: „Steagul e România, acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelușgat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții noștri și unde se vor naște copiii voștri. Steagul e încă simbolul devotamentului, credinței, ordinei și disciplinei care prezintă oastea. Steagul e totodată trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României! într-un cuvânt, steagul reprezintă toate datoriile și toate virtuțile care se cuprind în cele două cuvinte săpate de vulturii României – Onoare și Patrie!”.
în anul 1867, Mihail Kogălniceanu adăuga: „El este însuși drapelul naționalității române din toate țările locuite de români!”. De ținut minte: Tricolorul i-a însoțit pe bravii dorobanți și căciulari în luptele pentru cucerirea independenței de stat de la 1877, sau în crîncenele lupte din primul și al doilea război mondial. în decembrie 1989 Tricolorul flutura, cu mîndrie, în întreaga țară, de la Casa Poporului pînă în cel mai îndepărtat sat, la geamuri și balcoane. Atunci s-a decupat și stema RSR de pe frontispiciu.
Venind mai pe aproape, să mai spunem că în luna noiembrie 2001 Consiliul Local Bacău a hotărît ca piața cuprinsă între clădirea Prefecturii și Casa de Cultură să poarte denumirea de „Piața Tricolorului”. în piață a fost arborat drapelul național.
Să ne amintim, în final, de textul și muzica lui Ciprian Porumbescu: „Trei culori cunosc pe lume,/ Ce le țin ca sfânt odor,/ Sunt culori de-un vechi renume/ Amintind de-un brav popor…”za Unire

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.