VALORI DE PATRIMONIU

Renunțarea la demnitate

• Memoria documentelor (13)

prof. Ioan Tudor-TROTUȘANU

După cum susțineam și în episoadele precedente, problema recuperării arhivelor și a tezaurelor românești risipite prin lume pe parcursul veacurilor se acutizează. Ce s-a făcut în această direcție pînă în decembrie ’89, am văzut. Ce s-a întreprins după acest moment, de asemenea. Este regretabil faptul că în cei aproape optsprezece ani de tranziție rămîn multe aspecte discutabile, iar populația „încă nu poate sări în sus de fericire”, vorba unui vecin care a muncit „fără să trișeze” pentru a i se acorda o pensie „de mizerie”. Dar, înainte de arhive și tezaure, rămîne în discuție viața noastră de fiecare zi. Milioane de români au ajuns în situația de a-și cîștiga pîinea zilnică emigrînd în țări europene – Italia, Spania, Anglia, Germania, pentru că la noi acasă locurile de muncă sînt cam „cu ciubote roșii”, dispărute ca la semnul unei baghete magice. După atîta amar de vreme, de aproape două decenii, niște specialiști-reformatori n-au reușit să reformeze mai nimic. Manualele școlare stîrnesc discuții furtunoase (ca să nu le zicem, neelegant, de fapt adevărate scandaluri); în Parlament, de asemenea, iar reprezentanții oficiali ai statului susțin în gura mare că am ajuns „groapa de gunoi a Europei”. Doar partidele s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, fără ca această „explozie” să se regăsească în sensuri pozitive asupra vieții social-politice. Legislația ne este mult prea stufoasă (aprecierea aparține tot unor politicieni), ajutîndu-i astfel pe cei sus-puși să o ignore și să o încalce. Cît despre minoritari, deși li s-au acordat drepturi nemaiîntîlnite pe alte meridiane, aceștia sfidează – așa cum nu s-a mai întîmplat vreodată – populația majoritară, cu pretențiile lor absurde. „Politica imperială” este continuată de unele state vecine antrenîndu-i și pe minoritari în acțiuni destabilizatoare
în mod absurd, unele „grupuri de interese” – dirijate, evident, din exterior -, organizează tot felul de acțiuni nedemne de existența unui climat nou de cooperare pe continent, inițiind acțiuni ce au drept scop refacerea fostelor imperii, ori reconversia etnică de genul celei de revendicare a originii maghiare a ceangăilor, inclusiv a celor trăitori în Moldova.
Cu înțelepciune – și nu cu naivitate, așa după cum se mai întîmplă în prezent -, în aprecierea împrejurărilor istorice prin care a trecut spațiul carpato-danubiano-pontic în anumite momente ale evoluției sale, dar și cu respect față de cultura și tradițiile popoarelor din jurul nostru, România își poate organiza cu competență întregul program de recuperare a valorilor de patrimoniu, în condițiile noi și, cred, favorabile care s-au creat prin aderarea la Uniunea Europeană. Deja, prin organele abilitate, s-a început stoparea hemoragiei acestor valori, care luase o amploare îngrijorătoare imediat după decembrie ’89. Sperăm să fim martorii unui proces la capătul căruia întreg tezaurul patrimonial românesc să revină la origini. (Va urma)rărilor istorice prin care a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!