Constantin GHERASIM
Cine ține post astăzi găsește ușor leacul dacă se va îmbolnăvi, iar cei care lucrează în ziua de 14 septembrie, vor cădea ușor pradă bolilor. Acestea sînt cîteva dintre tradițiile populare legate de ânălțarea Sfintei Cruci. Puțini știu însă că, în ziua de 14 septembrie, ortodocșii și catolicii rememorează ziua aflării Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul, și înălțarea ei solemnă în văzul poporului, moment care a avut loc în ziua de 14 septembrie 335. Tot astăzi se reamintește întoarcerea Sfintei Cruci de la perși în biserica Sfîntului Mormînt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim. Puțini știu că în anul 335, în ziua de 13 septembrie, a avut loc sfințirea bisericii construite de împăratul Constantin cel Mare deasupra mormîntului Domnului, iar a doua zi episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat tuturor, pentru prima dată, sfîntul lemn al Crucii Răstignirii. De atunci, a rămas definitiv ziua de 14 septembrie, ca sărbătoare a „ânălțării” sau „Arătării” Sfintei Cruci. Revenind la tradiții, de Ziua Crucii pămîntul se închide și pentru plante: acum vorbesc toate florile, care-și arată părerea lor de rău că se usucă. Acele plante care încă își mai păstrează viața se socotesc necurate sau a fi menite altor scopuri decît nevoilor sau desfătărilor omenești. Fragi, dacă se vor mai găsi după Ziua Crucii, nu trebuie să fie mîncați, ei fiind socotiți morților. De Ziua Crucii nu se mănîncă nimic ce are cruce: usturoi, nucă, perjă, pește.
(a Sfintei Cruci)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.