Arma culturală a globalismului
Romulus Dan BUSNEA
Ținînd cont că secolul XXI a debutat sub auspiciile profetice ale cugetării lui Malraux, cum că acesta „va fi religios sau nu va fi deloc”, occidentul s-a grăbit să ofere ca alternativă o religiozitate formală, o conformare exterioară la diferitele coduri etice ale multitudinii de religii actuale, dorind într-un fel să arate superioritatea unei civilizații care a asimilat și dezvoltat latura religioasă a umanului. Aceasta a fost considerată însă, o anexă de care omul, în anumite situații se poate dispensa fără ca funcțiunile psiho-somatice să-i fie în vreun fel afectate. în perspectiva ortodoxă, afirmația lui Malraux este considerată doar o simplă cugetare ridicată de occident la rangul de adîncă reflecție filosofică. Și aceasta, deoarece pentru ortodoxie, religios a fost și primul mileniu, dar și viața sub papuc otoman; și viața din timpul războaielor, dar și cea de sub ocupația bolșevică și tot așa va fi și în perspectiva noii structuri europene și pînă la finalizarea procesului globalizării. După Marea Schismă de la 1054, considerat unul dintre momentele cruciale ale omenirii, omenirea s-a scindat în două direcții existențiale, Răsăritul rămînînd într-o percepția teonomă a lumii și vieții, incapabil să-și depășească problemele materiale și sociale interne, în timp ce Apusul a dezvoltat de-a lungul secolelor o cultură a omului – susținută frenetic de gînditori precum Nietzsche sau Marx – ajunsă dezumanizată la început de nou mileniu, cînd omul trăiește exclusiv pentru producție și consum. Mulți dintre teologi și chiar istorici, au afirmat în expunerile și lucrările lor că, metodele internaționaliste sub forma capitalismului și imperiilor tehnico-financiare și sub forma socialismului și comunismului, au fost experimentate ca posibilități de globalizare a lumii, timp de aproape două secole. în zilele noastre, globalizarea vine astfel ca o ultimă etapă istorică, pregătită timp de două milenii și făcută posibilă de uriașa evoluție tehnologică și informațională, concretizată în existența lumii digitale, cu realizarea ei supremă – Internetul. Caracteristicile amorale ale lumii globale, văzute cu ochiul liber și mai mult decît observabile cu ochiul creștin, sînt printre altele, anularea libertăților tradiționale, anularea oricărei morale creștine și practicarea păcatului justificat ca normalitate psiho-somatică, impunerea unor false libertăți și ideologii, ca și exercitarea unui control subtil dar strict, obținut prin felurite șantaje economico-financiare. Arma culturală a globalismului, este multiculturalismul, definit de profesorul și scriitorul Ovidiu Hurduzeu, drept „o ideologie de orientare stîngistă ce pune semnul egalității între toate culturile lumii”. în Statele Unite, multiculturalismul este ideologia dominantă a lumii universitare și a birocrației administrative federale, devenind pe zi ce trece un fenomen global. Nu mai departe, mass-mediile occidentale sînt deja în mare parte multiculturaliste, iar „Europa unită”, condusă de euro-birocrația de la Bruxelles, este și ea în ton cu principiile multiculturalismului.Potrivit tendinței multiculturaliste, nulitățile crase sînt declarate valori universale, cu minima condiție să aparțină unui grup minoritar, iar veritabilele valori culturale sînt nule, dacă nu au un suport „multicultural”. Același profesor ne mai atenționează că, „unificarea economică și politică sub stindardul globalismului financiar este însoțită de omogenizare spirituală și revenirea gîndirii unice”. După cum observa și un alt om de cultură, poetul și eseistul Cassian Maria Spiridon, „globalismul și arma sa culturală, multiculturalismul, golesc omul de conținut, îl transformă într-o entitate vidă care refuză transcedența, orice fel de suferință, agreează ludicul, arta ca joc; plăcerea, confortul, comoditățile sînt zeii la care se închină omul imanent al lui Petre Țuțea”.nd pe zi ce trece un fenomen global. N
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.