Școala Românească

Conținutul școlii

Ioan NEACȘU

În forma despre care vorbeam săptămîna trecută – grădiniță, școală primară, gimnaziu, liceu – se poate turna orice, oricît și oricum. Văd că Ministerul Sănătății, îngrijorat de faptul că „din cauza suprasolicitării, tot mai mulți elevi suferă de tulburări de somn, cefalee, anxietate, simptome care preced patologiilor psihice. Concluziile cercetării ISPB arată că 58% dintre elevii din ciclul gimnazial manifestă o oboseală psihică foarte mare. Din acest motiv, copiii se plîng de cefalee, dureri oculare și tulburări de somn. Printre cauzele incriminate de elevi în apariția suprasolicitării școlare se numără obiectele de studiu prea dificile din curricula de învățămînt, volumul mare de teme, precum și timpul insuficient de odihnă. Materiile de studiu cu cel mai mare grad de dificultate sunt, în opinia copiilor, matematica și limba română”, cum scrie în „Gardianul”, cere imperios Ministerului Educației și Cercetării să decongestioneze programele școlare. „Școala românească dăunează grav sănătății” titrează, alarmant, cei de la „Gardianul”, care continuă să ajute copiii stresați de școală printr-o anchetă intitulată „Copiii cocoșați de ghiozdane umplute cu opt kilograme de cărți”. După opinia ziariștilor, „materiile” sunt grele la propriu, învățătura se măsoară în kilograme, iar cele mai grele sunt limba română și matematica!
Lăsînd la o parte faptul că eu am văzut mai mulți elevi venind la școală doar cu un caiețel, iar cărțile și caietele unui elev conștiincios pentru șase ore de școală nu pot cîntări opt kilograme, ideea supraîncărcării programelor școlare în sine este fals?. În Titlul III al proiectului pe care îl discutăm, Curriculum Național este prevăzut a fi elaborat de un Consiliu Național pentru Curriculum. Salut această idee, deși mulți vor spune: „Iar un Consiliu?” Da, acesta este în sfîrșit un Consiliu necesar, cu o condiție: să nu fie politizat. Un consiliu de specialități poate și trebuie să spună care este conținutul optim al ciclurilor școlare, deoarece nici elevii, nici părinții și nici politicienii nu pot răspunde la această întrebare. Este necesară limba latină? Dar gramatica? Dar religia? Elevii trebuie să învețe matematică, geografie, chimie, istorie etc., nu-s prea multe obiecte? Cum este mai bine să învețe istoria: cronologic, sau să facă doar „studiu de caz”? Trebuie să învețe tehnologii? Manualul trebuie să fie „digital”, ori trebuie să fie „de hîrtie”? Există un singur pericol: acela de a elabora niște programe rigide, care să urmărească cine știe ce „competențe” sau „abilități” cerute de UE. Iată ce scrie Raportul Miclea: ” Din analiza cadrului european al competențelor cheie pentru educația permanentă și a altor documente relevante, considerăm că următoarele opt competențe cheie trebuie să devină ținte ale școlarizării: 1. Competențe de comunicare în limba maternă și în două limbi de circulație internațională; 2. Competențe fundamentale de matematică, științe și tehnologie; 3. Competențe digitale (de utilizare a tehnologiei informației pentru cunoaștere și rezolvarea de probleme); 4. Competențe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă și responsabilă la viața socială); 5. Competențe pentru managementul vieții personale și al evoluției în carieră; 6. Competențe antreprenoriale; 7. Competențe de expresie culturală; 8. Competențe de a învăța pe tot parcursul vieții.” Iată și o altă variantă: „La sfîrșitul gimnaziului, elevii trebuie sa fie echipați cel puțin cu cele 8 competențe cheie, acceptate și în UE, competențe de „supraviețuire socială”: -comunicare, inclusiv în limbi străine – calcul matematic și cunoștințe științifice – cunoștințe tehnologice – cunoștințe TIC (tehnologia informației și comunicațiilor) – abilități de conviețuire socială -sensibilitate și toleranță culturală – cultură antreprenorială – abilități de formare continuă”. Elevii nu trebuie învățați să „supraviețuiască”, doar nu-s în război, ei trebuie învățați să „conviețuiască”, dar acest lucru nu-l pot gîndi niște ziariști care calculează greutatea obiectelor în kilograme, nici niște comisii care copie ce văd în Uniunea Europeană sau peste ocean, ci specialiștii noștri adevărați. Cît despre oboseala micuților, de vină sunt calculatorul și televizorul, adevărate depozite de droguri informaționale, care cu adevărat pot duce la boli psihice, dar ăsta este un alt subiect!mn. Printre cauzele incriminate de elevi în apariția supras

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!