– pentru deschidere: foto, cod „mold1” – Afacerea cu temele le aduce adolescenților ceva bani de buzunar, cît să-și permită să iasă în oraș

Pentru că nu au bani nici să iasă la un film

Elevii moldoveni le fac teme pe bani colegilor puturoși
• ca să strîngă bani de ieșit în oraș, elevii basarabeni aflați în liceele băcăuane le fac temele colegilor cu bani, dar proști sau puturoși n tariful lor e de 20.000 pentru o temă, iar la nevoie, după cum recunosc, „ne apucăm și de pictat” n tinerii moldoveni spun că zvonurile cum că fac trafic cu droguri sau își trimit colegele să se prostitueze sînt simple povești n deși lumea de aici îi tratează bine în general, moldovenii spun că sînt și unii care le reproșează că n-au stat la ei acasă

De mai bine de zece ani, și școlile din județul Bacău au început să-și deschidă porțile pentru elevii din Republica Moldova care vor să studieze în țara noastră. în prezent, numai la unitățile de învățămînt din municipiul Bacău există peste 200 de tineri din Republica Moldova care au venit în România să învețe în limba română. Motivațiile pentru care au ales județul Bacău sînt cam aceleași în cazul tuturor tinerilor. „Eu voiam să studiez la un liceu la care se preda intensiv limba engleză, așa că prima opțiune am trecut-o pentru un liceu din Bacău. Am vrut să vin aici pentru că este destul de aproape de casă. Dacă ar fi fost să merg la București sau la Cluj, ar fi fost mult mai greu de ținut legătura cu cei de acasă, iar biletul de transport ar fi fost mult mai spump”, spune Maria Argint, elevă în clasa a IX-a la un liceu din Bacău. Alți colegi de-ai ei au ales Bacăul pentru că au avut frați, surori sau prieteni care au învățat aici și care le-au povestit despre condițiile din cămine și despre oraș, în general. Așa că au preferat să meargă pe un drum bătătorit, decît să încerce noi experiențe, în alte localități.

Profesorii moldoveni își trimit copiii la studiu în România

Deși nu este o regulă, cei mai mulți dintre adolescenții care au venit să studieze în Bacău sînt din orașele mari, cum ar fi Chișinău sau Bălți, pentru că în aceste școli și informațiile legate de oportunitățile de burse sînt mai accesibile. Un alt element comun al tinerilor moldoveni care vor să învețe în România este faptul că cei mai mulți sînt copii de profesori care predau la școlile și liceele de peste Prut și conștientizează, mai mult decît alți oameni, necesitatea deschiderii spre Occident prin România. „în Moldova există două oportunități să plecăm la studiu cu bursă: elevii ruși care studiază la liceele rusești pleacă la Moscova, iar elevii români aleg să vină să studieze în România. Noi am venit să învățăm aici pentru că sîntem români și vrem să ne facem un viitor aici, unde avantajele sînt mai numeroase decît acasă”, motivează alegerea de a veni în România Nădejda Cebotari, din Chișinău, elevă în clasa a XII-a la un liceul din Bacău.

Familia Gurbulea și-a trimis toți copiii în Bacău

Ilie Gurbulea este de loc din orașul Bălți și, în prezent, studiază în clasa a X-a la Grupul Școlar „Mihai Eminescu” din Bacău. Spre deosebire de toți ceilalți colegi ai lui, Ilie a venit să învețe în România, la o școală din Bacău, încă de cînd era în clasa a patra. „Prima dată a venit în Bacău fratele meu mai mare, care a fost admis la liceu. Părinții noștri au văzut că în România calitatea învățămîntului este superioară celei din Moldova și atunci au decis să ne trimită și pe fratele meu mijlociu, care era în clasa a opta, și pe mine. Ne-au luat un apartament și stăteam toți trei. Acum, fratele meu mai mare e la facultate în Bacău, iar cel mijlociu studiază Dreptul la București”, spune adolescentul din Bălți. Părinții celor trei tineri care au ales România ca să-și desăvîrșească pregătirea școlară au rămas în continuare în Republica Moldova, dar vin periodic în Bacău ca să-și vadă copiii și să le mai aducă cele necesare.

„Peste Prut, oricît ai învăța, tot șomer devii”

Toți tinerii moldoveni care învață în școlile din Bacău susțin că, dincolo de faptul că sînt români și vor să se apropie de țara mamă, de care acum îi desprate o graniță naturală, au ales să vină aici pentru că în țara natală absolvenții nu au nici un viitor. „La noi, după ce termini liceul sau facultatea, singura perspectivă care ți se deschide este aceea de a deveni șomer. Acolo, doar cine are pile grele reușește, pe cînd aici mai au loc și cei fără pile, cum sîntem noi”, susține Marina Negru, din clasa a XII-a, de loc din Chișinău. Libertatea de exprimare, perspectiva de a găsi un loc de muncă bine plătit, de a-și face o carieră sau posibilitatea de a urma o școală fără prea multe eforturi financiare din partea părinților sînt alte motive pentru care moldovenii de peste Prut, în general cei mai buni la învățătură, au invadat școlile din România. „Aici, la școală, sîntem tratați normal și avem posibilitatea să ne spunem punctul de vedere. Pe cînd acasă, de cînd la putere a revenit regimul comunist, sistemul a devenit greu de suportat. Dacă știi mai mult decît știu ceilalți, ești dușman”, crede Miroslav Cojocari, elev în clasa a XI-a.

România este o punte de lansare spre Occident

Mai mult decît atît, tinerii din Republica Moldova spun că studiind în România li se deschid mult mai multe porți spre lumea occidentală, civilizată, în care valorile își găsesc locul lor. Principalul argument este legat de faptul că diplomele pe care le obțin la absolvirea unei școli din România le sînt recunoscute în Occident, pe cînd cele din Republica Moldova nu sînt recunoscute nici măcar în țara noastră, iar despre țările Europei de Vest nici nu se pune problema. „Pentru noi este evident că în conjunctura politică și economică actuală perspectivele din Republica Moldova nu sînt dintre cele mai bune. Ori, venind în România, avem șansa să prindem burse în străinătate și să ne construim o carieră. Nici dacă rămînem la facultăți aici nu este rău, pentru că oricum e mai bine decît acasă. Noi știm de ce sîntem în stare și vrem mai mult decît să rămînem muritori de foame în țara noastră”, susține Marina Negru, elevă în clasa a XII-a, care la olimpiada națională de logică din acest an a fost premiată.

Școlarizarea în România e mai ieftină decît acasă

Adolescenții moldoveni care învață în școlile din România primesc de la statul român o bursă de 39 de dolari pe lună, valoarea fiind aceeași din 1992, cînd a început derularea colaborării între cele două țări. Din bursa pe care o primesc, ei trebuie să plătească masa la școlile unde stau, iar ca bani de buzunar le mai rămîn circa 100.000 de lei pe lună. Spre deosebire de țara natală, unde părinții lor plătesc și cîte 100 de dolari pe an ca taxă de școlarizare, în condițiile în care salariul mediu al unui profesor este de 50 de dolari, școlarizarea în România este gratuită. Așa stînd lucrurile, elevii moldoveni recunosc că au ales să studieze în România și pentru că este mai puțin costisitor decît dacă ar rămîne acasă. „Sora mea învață la o școală din Chișinău, unde taxa este de 70 de dolari. Mai am încă un frate, iar părinții trebuie să plătească și pentru el. Dacă eram și eu acasă, părinții ar fi trebuit să facă mult mai multe eforturi să ne țină pe toți la școală. Oricum fac, dar măcar nu trebuie să plătească și taxa mea. Iar dacă eu mă voi realiza aici, într-o zi voi putea să îi răsplătesc cumva pentru sacrificiile lor. Acum, doar învățînd bine le putem oferi satisfacții”, afirmă Ghenadie Donescu, din orașul Bălți, acum elev în clasa a XI-a.

Acuzați că stau pe spatele românilor

Despre faptul că elevii moldoveni învață gratuit în România și primesc burse știu nu numai colegii lor de clasă sau profesorii, ci și ceilalți oameni din oraș. Iar acest lucru a fost interpretat în toate felurile de cei cu care tinerii de peste Prut intră în contact. Unii îi încurajează, în ideea că vor face ca cele două țări să se apropie mai mult, iar, într-o zi, unirea dintre Republica Moldova și România va fi posibilă. Variantă cu care elevii sînt întrutotul de acord. „Ar fi excelent dacă autoritățile de la Chișinău ne-ar lăsa să venim mai ușor în România, să studiem. Și ar fi și mai bine dacă cei care studiază în România ar fi angajați în instituții publice. Dar, din păcate, nu este așa”, spune Tamara Biciu. Acuzațiile cum că ar sta pe spinarea românilor, fără să plătească nici un leu, sînt destul de frecvente și vin atît de la unii colegi, cît și de la persoane care îi recunosc pe stradă după accent. „în special persoanele mai în vîrstă, care au rămas cu ideile comuniste în cap, ne acuză că stăm pe spinarea românilor. Dar noi am venit aici să învățăm, nu să ne tîrîim papucii prin România. Sîntem români, de asta am ales România, și vrem să fim lăsați să fim și noi oameni reușiți în viață”, spune, tranșant, Miroslav Cojocari.

„Cu 20.000, facem temă completă la orice obiect”

Legendele cum că puștii din Republica Moldova sînt traficanți de droguri, țigări, iar fetele se prostituează ca să mai cîștige un ban în plus sînt dezmințite de tinerii cu care am stat de vorbă. „Din ce am văzut în autobuz, cînd venim de acasă, sînt unii care mai aduc și vînd aici țigări. Dar restul sînt povești, nu am auzit în comunitatea noastră să se întîmple așa ceva. Și ne întîlnim destul de des”, spune Mihai Rusanovschi. Liceenii cu care am stat de vorbă spun că cea mai la îndemînă variantă de a face bani este să-i ajute pe colegii lor de clasă să-și facă temele, iar pentru acest lucru au tarifele lor. „Noi sîntem atenți la ore, că am venit aici să învățăm. în general, din ce bani ne trimit părinții, nu avem mai mult de 50.000- 100.000 de lei bani de buzunar toată săptămîna. Sînt puțini, iar ca să ne permitem să ieșim în oraș, cu colegii, am dezvoltat afacerea noastră, prin care le facem temele colegilor de clasă”, recunosc elevii moldoveni. Cît despre tarife, acestea variază în funcție de cît de mult este de scris sau cît de complicată este rezolvarea problemei. „Cu 20.000 facem temă completă la orice obiect. La nevoie ne apucăm și de pictat! Sau un pachet de țigări, dacă sîntem în criză”, recunoaște un adolescent fumător, căruia i se întîmplă destul de des să rămînă fără „drogul” zilnic.

Vor să rămînă în România

Directorii și profesorii care intră zilnic în contact spun despre aceștia că sînt mult mai maturi decît elevii din România și că niciodată nu au creat probleme în școală sau în cămine. „Sînt copii foarte buni la învățătură. Unii dintre ei au obținut premii la concursuri sau olimpiade, ceea ce spune mult despre interesul lor pentru învățat”, afirmă Mihaela Dughiri, directorul Grupului Școlar „Mihai Eminescu”, unitate care de ani buni găzduiește elevi de peste Prut.
Nici unul dintre tinerii cu care am stat de vorbă nu și-a propus ca după terminarea liceului să se întoarcă acasă, în Moldova. „Și aici sîntem acasă, chiar dacă unii se uită chiorîș la noi. Vrem să mergem la facultate aici și să rămînem definitiv, să ne angajăm și să ne facem casă aici. Doar așa îi putem ajuta pe cei rămași acasă, peste graniță, în cealaltă țară”.
Am plecat din mijlocul elevilor moldoveni convinsă fiind că documentarea a fost o adevărată lecție de viață. O lecție de supraviețuire, de istorie, de politică, economică și socială. Nu am simțit un sentiment de milă în momentul în care tinerii mi-au povestit că la sfîrșitul săptămînii mai sar peste mese, cînd rămîn fără mîncare și nu prea au la cine să apeleze. I-am admirat pentru că, deși se simt români, fac eforturi să se integreze într-o țară care a fost și a lor cîndva, dar din care interesele politice i-au exclus. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!