Ștefan RADU
Una dintre promisiunile mereu reluate de către noul primar al Bacăului a fost cea referitoare la egalitatea de șanse în mediul economic local. S-a vorbit – pînă la exasperare – despre grupul de interese economico-politice care a gravitat în jurul fostei administrații. Faptul că – statistic – majoritatea licitațiilor pentru lucrările publice au fost adjudecate doar de anumite firme generează suspiciuni din partea oricărui analist, oricît de echidistant ar fi. Există în Bacău societăți care în urmă cu cinci-șase ani erau niște mici afaceri cu răspundere limitată, cu două-trei tarabe în piață și-un zugrav pensionar asociat. Astăzi, după ce au încasat sume uriașe de la primării, Consiliu Județean, instituții guvernamentale, au devenit adevărate trusturi de construcții, amenajări interioare sau reparații de drumuri. Patronii pîrliți de mai ieri au devenit proprietari de „merțuri”, și-au ridicat vile în patru luni și au scos din afaceri pe alții mai mici ca ei. Asemenea falși afaceriști sînt creația politicii complice la jaf. Numeroși funcționari – care nu mai prididesc să se plîngă de salariile mizere pe care le încasează din impozitele noastre – și-au schimbat mașinile de trei ori, au devenit specialiști în speculații imobiliare, iar conturile lor din bănci au crescut invers proporțional cu procentul electoral al partidului de guvernămînt. Doar cîrdășia cu profitorii mediului de afaceri viciat explică asemenea evoluții personale.
Așa se face că mesajul noului primar a fost imediat îmbrățișat. Nevoia de corectitudine în derularea proiectelor economice ale administrației este vitală. Nu se mai poate continua cu licitațiile trucate, cu politica de monopol în multe dintre serviciile publice, cu așa-zisele „selecții de oferte” rezervate doar prietenilor și sponsorilor de partid. Egalitatea de șanse însemnă concurență reală, tarife mai mici și calitate mai bună. În final, contribuabilul băcăuan are numai de cîștigat. În plus, chiar imaginea omului de afaceri va fi reevaluată. Vom scăpa, poate, de ideea că în spatele oricărui profit se află un aranjament politic, o țeapă dată bugetului. Cei care vor face avere vor fi mai credibili și respectul comunității va fi real.
Deocamdată, în mediul de afaceri local se resimte o anume tensiune. Cei care știu că au încasat nejustificat miliarde din bugetul public au emoții atunci cînd aud vorbindu-se depre Parchet sau Curtea de Conturi. Alții, mai noi în clubul profitorilor, au intrat într-o stare de așteptare. Numeroase lucrări au fost sistate, schele pustii par părăsite prin diferite cartiere, unele trotuare au rămas la stadiul de desfundare, explicația fiind nesiguranța continuării contractelor antamate de către precedenta administrație. Sînt convins că înțelegerile corecte și contractele negociate în termeni legali vor continua fără vreo problemă majoră. Însă acolo unde se va dovedi că a fost bătaie de joc față de banul public anchetele sînt necesare pentru a stabili gradul de vinovăție, indiferent de identitatea infractorilor. Pentru asta au votat băcăuanii. Dacă vor continua aranjamentele – cu vechi sau noi personaje – și se va încerca mușamalizarea jafurilor de pînă acum, avem ocazia la toamnă să spulberăm și pe cei care au mai rămas nepedepsiți. În două-trei luni, vom vedea care dintre afacerile de succes din Bacău au rămas „orfane” după aceste alegeri. Vom constata ușor artificialitatea unor averi și falsa putere a unor societăți comerciale. Sau așa ar trebui să se întîmple… Înainte de alegeri, stăteam de vorbă cu tineri specialiști, unii școliți prin străinătate, care îmi mărturiseau că nu au nici o șansă de a reuși, la Bacău, în afaceri. „Aici ori ești cu cine trebuie, ori te menții la un nivel foarte scăzut pentru ca să nu bați la ochi!” Asta era pecepția despre mediul de afaceri dominat de cîteva grupuri de interese ce parcelaseră județul cu voie de la stăpînire. În decembrie 2003, la o conferință de presă, am întrebat conducerea județului și municipiului de ce nu există investitori străini importanți și serioși în zona noastră. Răspunsul a fost năucitor: „De ce avem nevoie, neapărat, de investitori străini?! Sînt destui investitori locali, oameni care s-au implicat în industrie și servicii.” Rezultatele acestor „oameni de afaceri locali” le cunoaștem: majoritatea firmelor privatizate pe cîteva milioane de lei au falimentat sau au fost sparte în alte zece mici societăți necesare punerii în funcțiune a „moriștilor” în care se pierd urmele sumelor furate de la buget. Prezența pe ringul economic a unor companii străine puternice ar fi limitat spațiul de acțiune al clientelei politice și măsurile monopoliste ar fi fost de-a dreptul imposibile. Intrarea în normalitate a Bacăului presupune și modificare percepției pe care o are în mediile de afaceri internaționale. Oricît am vrea să credem că sîntem capitala economică a Bacăului, lipsa capitalului productiv străin este o caracteristică negativă pentru cei ce pot fi convinși de profitabilitatea și corectitudinea afacerilor ce le pot dezvolta aici. Trebuie să ieșim din cercul de interese locale, din „capitalismul de cumetrie” definit de președintele Ion Iliescu. Greu, dar posibil!…
Lasă un răspuns