In ferma inginerului Viorel Alistar, din Tamasi, recordurile de productie sint ca la ele acasa. In acest an, inginerul a anuntat peste 8.000 de kilograme de griu la hectar, pe 60% din suprafata de 120 de hectare cultivate.
Din buncarele combinelor care au secerat, in aceasta vara, griul de pe terenurile administrate si lucrate de inginerului Viorel Alistar, in zona Tamasi, au curs pe cintar peste 8.000 de kilograme de boabe adunate de pe un hectar. Recordul din acest an bate performanta de acum doi ani, cind, chiar in fata unei comisii, cintarul arata 8.000 de kilograme. „Nu vreau sa precizez exact la cita productie am ajuns – spune agricultorul -, pentru ca acum doi ani, cu toti martorii pe care i-am avut, tot am fost facut mincinos, si a fost total pe nedrept. Nu vreau sa spun ca a fost din invidie, ci poate numai din gluma”.
Scriam, tot cu doi ani in urma, cum in ferma din Tamasi a familiei Alistar am mai fost. De citeva ori am mai fost, pentru a vedea ba o varza crescuta fara masura, ba o sfecla cit roata carului. Pamint bun, la Tamasi, pe malul sting al Siretului. Bun pentru legumicultura, dar si pentru culturi mari, de porumb sau de griu. Sole intregi de ceapa, de cartofi, de varza, de porumb si de griu pot fi vazute si in acest an. „Am lucrat pamintul ca la carte – spune Viorel Alistar. Deci, am investit si bani si efort fizic. Am o sistema de masini agricole pe care am cheltuit miliarde de lei vechi, dar s-a meritat, pentru ca nu mai sint dependent, din acest punct de vedere, de nimeni”.
In premiera, cu soiul „Crina”
Despre Viorel Alistar am constatat, de ani, ca stie sa-si prezinte marfa si, evident, sa o si vinda. De la vorba la fapta (nu de mult Viorel Alistar si-a luat si doctoratul in agronomie), am observat ca nu exista multa diferenta, pentru ca specialistul din Tamasi lucreaza in limite rezonabile si scoate productie pe masura. Cite o planta sau cite o tarla il aduc, insa, pe panoul recordmenilor. Pamint bun, la Tamasi, iar daca anul agricol este si el bun, rezulatele nu pot fi altfel. „Am folosit si in acest an, ca si in 2006 – spune fermierul -, griu Crina, cu parinti autohtoni. Un soi conceput in Statiunea de cercetari Secuieni (Roman). Mi-au si spus: ia-l si da-i de mincare. Si i-am dat tot ce-i trebuie. Adica hrana, tehnologie si multa pasiune”. Cercetatorii din Secuieni garantau pentru soiul Crina sase tone la hectar. La Tamasi s-a demonstrat ca se poate si mai mult.
Lasă un răspuns