Județul Bacău rămâne sub media națională în ceea ce privește asigurarea obligatorie a locuințelor, iar datele la nivel de localitate arată diferențe foarte mari chiar în interiorul județului. La 31 august 2026, 59.116 dintre cele 296.056 de locuințe din Bacău aveau o poliță PAD în vigoare, ceea ce corespunde unui grad de acoperire de 19,97%.
Aproape 237.000 de locuințe din județ — 236.940 — nu aveau o poliță PAD activă la data de referință.
La nivel național, gradul de cuprindere era de 24,96%. Bacăul se afla astfel pe locul 23 din 42 în clasamentul județelor și al municipiului București.
Față de sfârșitul lunii iulie, situația județului a rămas practic staționară. Numărul polițelor active a trecut de la 59.135 la 59.116, cu 19 mai puține, în timp ce la nivel național stocul polițelor PAD a crescut cu aproape 6.000 în aceeași perioadă.
Datele sunt cuprinse în ediția din august a Barometrului PAD.ro, analiză realizată prin prelucrarea setului de date la nivel de unitate administrativ-teritorială publicat de PADROM, care utilizează date din baza Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale și din statisticile INS.
Hemeiuș ajunge la 42%, Răchitoasa rămâne la 3,4%
Cele mai mari diferențe apar între comune.
În Hemeiuș, 1.499 dintre cele 3.567 de locuințe figurează cu o poliță PAD în vigoare, ceea ce duce gradul de acoperire la 42,02%. Este mai mult decât dublul mediei județene și un nivel superior inclusiv celui din municipiul Bacău.
La polul opus se află Răchitoasa, unde sunt înregistrate numai 71 de polițe pentru 2.091 de locuințe. Gradul de acoperire este de 3,40%.
Diferența dintre cele două localități este de peste 12 ori, deși se află în același județ și polița PAD este obligatorie în baza aceluiași cadru legal.
Răchitoasa nu este singura comună cu o acoperire foarte redusă. În Tătărăști, 46 dintre cele 1.059 de locuințe au PAD, adică 4,34%, iar în Corbasca sunt 84 de polițe la 1.749 de locuințe, respectiv 4,80%. Urmează Horgești, cu 5,47%, și Stănișești, cu 5,95%.
În total, 30 dintre cele 85 de comune din județul Bacău au mai puțin de 10% din fondul locativ acoperit prin PAD. Trei dintre ele — Răchitoasa, Tătărăști și Corbasca — se află sub pragul de 5%.
La celălalt capăt al clasamentului comunelor, după Hemeiuș se află Agăș, cu 31,68%, Asău, cu 27,90%, Măgura, cu 27,81%, și Săucești, cu 26,14%.
Clasamentul nu indică însă un singur profil al comunelor cu acoperire mai ridicată. Printre primele poziții apar atât localități din apropierea municipiului Bacău, cât și Agăș și Asău, din zona Trotușului. Datele PAD nu permit stabilirea unei relații de cauzalitate între expunerea la anumite riscuri naturale și nivelul de asigurare.
Zona Trotușului are însă un istoric relevant din perspectiva riscului de inundații. Ziarul de Bacău a relatat inclusiv despre lucrările de îndiguire și protecție realizate la Asău și Ghimeș-Făget și despre investițiile pentru amenajarea Trotușului și a afluenților săi.
Bacăul este sub media națională atât în urban, cât și în rural
Diferența dintre mediul urban și comune este pronunțată și în interiorul județului.
În cele opt municipii și orașe din Bacău sunt în vigoare 37.293 de polițe pentru 134.507 locuințe, ceea ce înseamnă un grad cumulat de acoperire de 27,73%.
În comune sunt 21.823 de polițe pentru 161.549 de locuințe, iar gradul de cuprindere scade la 13,51%.
Diferența urban-rural nu este specifică doar Bacăului. La nivel național, localitățile urbane aveau la sfârșitul lunii august un grad de acoperire de 33,16%, față de 15,29% în comune.
Bacăul se află, așadar, sub media națională în ambele categorii: cu aproximativ 5,4 puncte procentuale în urban și cu aproape 1,8 puncte în mediul rural.
Nici municipiul Bacău nu depășește reperul național al municipiilor. Reședința de județ avea 23.403 polițe pentru 72.424 de locuințe, respectiv 32,31%, față de 35,24% media tuturor municipiilor din România.
Dintre celelalte localități urbane ale județului, Comănești ajunge la 27,27%, Onești la 24,03%, Târgu Ocna la 21,41%, Moinești la 20,74% și Buhuși la 19,63%. Cele mai reduse valori sunt în Slănic-Moldova, cu 18,24%, și Dărmănești, cu 16,46%.
Aproape 237.000 de locuințe din județ nu au PAD
Cifrele arată de ce media județeană spune doar o parte din poveste. Un grad de cuprindere de aproximativ 20% reunește localități precum Hemeiuș, unde sunt asigurate peste patru din zece locuințe, și comune în care PAD există la mai puțin de una din 20 de locuințe.
Diferențele sunt relevante și prin prisma riscurilor acoperite de PAD: cutremur, inundație ca fenomen natural și alunecare de teren.
În cazul riscului seismic există și repere locale concrete. Pe 31 august 2026, INFP a înregistrat în zona seismică Vrancea un cutremur cu magnitudinea ML 3,2, la adâncimea de 84,5 kilometri. Institutul a localizat evenimentul la 81 de kilometri sud de Bacău.
Această informație nu indică nivelul de risc al unei anumite locuințe și nici nu explică diferențele de asigurare dintre localități, dar oferă context pentru unul dintre cele trei riscuri naturale pentru care PAD asigură protecția obligatorie.
Ce presupune polița obligatorie
Pentru locuințele de tip A, prima PAD este de 130 de lei pe an, pentru o sumă asigurată de 100.000 de lei. În această categorie intră, în principal, construcțiile cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn ori cu pereți exteriori din materiale precum piatra sau cărămida arsă.
Pentru locuințele de tip B, cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau alte materiale care nu au fost supuse unui tratament termic ori chimic, prima este de 50 de lei pe an, iar suma asigurată este de 50.000 de lei. Aceste caracteristici sunt stabilite pentru produsul PAD prin cadrul legal în vigoare și sunt prezentate și de PADROM.
Legea 260/2008 stabilește caracterul obligatoriu al PAD. Nerespectarea obligației constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 100 și 500 de lei, constatarea și aplicarea sancțiunilor revenind primarilor sau persoanelor împuternicite de aceștia.
Proprietarii care au deja o poliță, dar nu mai știu dacă aceasta este în vigoare, pot verifica online seria, numărul și data expirării prin serviciul oficial pus la dispoziție de PADROM.
Datele prezentate în analiză reprezintă numărul polițelor aflate în vigoare la datele de referință, nu numărul polițelor nou-emise într-o anumită lună. Diferențele dintre iulie și august includ, prin urmare, atât intrări și reînnoiri, cât și polițe care au ieșit din stocul activ.
Metodologie: calculele au fost realizate pe baza fondului locativ și a numărului de polițe PAD în vigoare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, din setul publicat de PADROM cu data de referință 31 august 2026. Gradul de cuprindere reprezintă raportul dintre numărul polițelor active și fondul locativ aferent.

Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.