• controalele efectuate ieri de către inspecția muncii a descoperit o mulțime de nereguli • CPL Cleja nu a permis accesul mass-media în incinta unității • administratorul unei societăți s-a plîns că ar fi sufocat de controale • la o altă firmă, cîțiva muncitori încercau zadarnic să acopere starea dezastruoasă a spațiului de lucru și munca la negru
Campania națională de verificări din domeniul exploatării, prelucrării și comercializării lemnului în județul nostru, începută în urmă cu o săptămînă de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), în colaborare cu Garda Financiară și cea de Mediu, a continuat în forță ieri dimineață, prin vizita reprezentanților ITM la mai multe firme din zona Nicolae Bălcescu-Cleja. „Am început acțiunile din aria respectivă pentru a evita, în primă instanță, localitățile calamitate de inundații, ele urmînd a fi vizitate în cursul săptămînii viitoare. Per total, avem în vedere circa 80 de agenți economici băcăuani din domeniu, a căror activitate va fi controlată atît în sfera relațiilor de muncă, cît și în cea a sănătății și protecției în timpul serviciului”, a explicat Ion Barbu, inspector-șef la ITM.
«Sufocați de prea multe controale»
Prima societate la care am descins, în jurul orelor 10, împreună cu inspectorii de muncă, a fost CPL Cleja, unde ziariștii nu au avut acces în unitate. „La o primă evaluare, lucrurile par în regulă aici”, a fost opinia inspectorului pe relații de muncă Adrian Sechel, unul dintre cei doi membri ai echipei ITM. Problemele adevărate au apărut însă pe drumul înapoi spre Bacău, mai exact la două firme din comuna Nicolae Bălcescu.
Un complex de hale relativ dărăpănate, uși de tablă ruginite și încuiate, cîini «de pază» plictisiți, așa arăta zona în care își desfășoară activitatea SC Mobilkit SRL. Undeva în spatele clădirii l-am descoperit și pe administratorul Ioan Roșu, care-a ținut de la început să se plîngă că ar fi „sufocat de atîtea controale”, recunoscînd însă că nu a fost vizitat anul acesta de inspecția muncii. „Din declarațiile lucrătorilor reies ore suplimentare executate zilnic și muncă sîmbăta, urmînd să verificăm statele de plată pentru a verifica compensarea corespunzătoare a acestor aspecte de către angajator”, a precizat Adrian Sechel. De asemenea, firma era suspectă de muncă fără forme legale: „În 2003 am lucrat aici fără a încheia contract de muncă”, ne-a spus Mihai Doboș, tîmplar, în vîrstă de 53 de ani. „Nici instalațiile nu se prezintă prea bine, există numeroase improvizații cu risc clar de electrocutare a operatorului sau chiar declanșare a unui incendiu”, a adăugat Dănuț Mandache, inspector pe protecția muncii. Cu un număr de 14 angajați, Mobilkit fabrică mobilă de bucătărie destinată exportului spre Italia, ne-a mai spus Ioan Roșu.
O firmă fantomă?
„Sînt vechi în serviciu și totuși parcă n-am mai văzut așa ceva”, s-a pronunțat, exasperat, inspectorul Adrian Sechel, în legătură cu situația descoperită la o altă firmă din Nicolae Bălcescu. Aici, angajații ITM au avut surpriza unei situații aproape flagrante de muncă fără forme legale și în condiții sub orice critică. Gheorghe Iacob, un tîmplar de 50 de ani, primul întîlnit la intrarea în hală, a refuzat cu îndărătnicie să coopereze cu inspectorii prin semnarea obișnuitei declarații despre statutul de angajat. Mai mult, omul ne-a spus că se află de o săptămînă în perioada de probă și că nu știe numele societății. Același lucru l-au declarat și de alte cinci persoane aflate la fața locului, în timp ce încă doi lucrători au părăsit brusc incinta. Despre unul dintre ei am aflat ulterior că lucra de fapt la un alt patron din zonă. „Imaginați-vă că salariații de-aici renunță cu mare ușurință la drepturile lor. În plus, refuză să dea declarații, expunîndu-se pericolului de a fi ei amendați, cu sume între zece și 20 de milioane de lei”, ne-a mai spus Adrian Sechel, care, constatînd și lipsa oricărui responsabil din unitate, a solicitat prezența poliției măcar pentru a-i putea legitima pe muncitorii suspicioși. „Bănuim că este vorba de muncă la negru. Ca să nu mai spunem de instalații, aflate într-o stare dezastruoasă, neputîndu-se nici măcar vorbi de protecția muncii. Dacă unul dintre ei ar suferi un accident de muncă, n-ar putea beneficia de drepturile cuvenite”, a apreciat Dănuț Mandache.
După aspect, locul de muncă părea într-adevăr a aparține unei firme-fantomă. Hala era plină de grămezi de material brut sau în stare finală și de un strat gros de praf de lemn, căci instalația de evacuare a acestuia era de mult nefuncțională. De asemenea, utilajele, inclusiv motostivuitorul, erau departe de a fi corespunzătoare din punct de vedere al protecției muncii, unele nefiind dotate cu anumite mecanisme indispensabile de protejare a operatorului, iar altele amenințînd să se prăbușească peste angajați. „M-am înțeles cu patronul să mă plătească pentru o mînă de ajutor pe-afară, n-am semnat contract că n-am nevoie de așa ceva. Mă plătește la oră, dacă nu m-ar mai plăti într-o bună zi, pur și simplu aș pleca”, ne-a spus cu seninătate Ion Sidor, în vîrstă de 62 de ani, pensionar, care se afla în hală deși n-avea ce căuta acolo. „Eu lucrez cu ora din octombrie”, ne-a declarat și Mihai Ianău, tîmplar, de 55 de ani. Un alt muncitor și-a «amintit» că, pînă la venirea «angajaților» actuali, patronul aducea boschetari din sat să lucreze cu ziua.
În cele din urmă, după numeroase insistențe și explicații din partea inspectorilor, oamenii au acceptat să scrie declarațiile. De la ei am aflat că patronul nu e de găsit deoarece „a plecat la mare”, că nu există un paznic în zonă, singurii de încredere fiind cîinii aciuați pe-acolo, și că numele firmei este scris cu vopsea pe o ușă undeva. L-am descoperit, fiind vorba de SC Export Legnamirom SRL, proprietatea unui italian. (Alin LEANCĂ)
Lasă un răspuns