Jurnalul unui outsider

Administrator

Greva frigului

Ioan NEACȘU

Zilele trecute, cînd termometrul a coborît, în unele localități, chiar și sub 10 grade minus, am văzut la televizor demonstrații ale elevilor care cereau căldură în școli. Reporterii au filmat săli de clasă înghețate, nu doar în licee, ci și la grădinițe. Elevii stăteau în bănci înfofoliți, cu mănuși, încercînd să scrie sau să deschidă o carte. Demonstrațiile în care elevii, imitîndu-i pe cei mari, purtau pancarde cu revendicarea dreptului la căldură și scandau „vrem să învățăm, nu să înghețăm” ar fi fost comice, dacă situația în sine nu ar fi cu adevărat tragică.
Frigul din școli nu este, însă, o noutate. A trecut un sfert de secol de cînd Ceaușescu a început campania de economisire a energiei, care în școli s-a tradus prin desființarea centralelor proprii și a caloriferelor de pe holuri, sau prin „blindarea” lor în sălile de clasă, unul din trei, pentru a face economie. Profesorii și elevii au îndurat frigul impus de un regim criminal. După 1989, însă, toate regimurile au fost la fel de criminale din acest punct de vedere, deoarece în majoritatea școlilor nu s-a schimbat nimic, dar din alte motive. Este vorba fie de indolența, sau chiar prostia factorilor de decizie, fie de hoție, deoarece școlile plătesc sute de miliarde de lei o încălzire care nu există, miliarde care ajung la furnizorii fictivi și le mențin salariile mari luate pe degeaba.
Pentru ca elevii să nu iasă în stradă, cine ar fi trebuit să facă – ce ? Pe ecranele televizoarelor scria: „Frigul din epoca Hărdău”, ca și cum ministrul ar trebui să vină să facă focul în sobă la nu știu ce școală comunală! Vinovații trebuie căutați în administrația locală, incapabilă să rezolve o asemenea problemă în condițiile în care domnul președinte Traian Băsescu cere insistent descentralizarea. Păi, ce se va întîmpla atunci? Ziariștii vor da vina tot pe ministru (la fel se întîmplă și în spitale!), nu pe primar, sau pe directorii de școli, care știau din aprilie că nu au încălzire, știu asta de un sfert de secol! În mod normal, directorul de școală care a constatat, la începutul lunii septembrie, că școala sa nu-i pregătită pentru începerea cursurilor ar trebui să-și dea demisia „de onoare” – ha – ha – ha! – și să-și ceară iertare de la părinți, elevi, profesori declarîndu-se incompetent. La fel, primarul și membrii consiliului local care fac parte din consiliile de administrație ale școlilor. Sindicatul ar trebui să se implice primul în rezolvarea acestei crize care se repetă în fiecare iarnă. Există prevederi în contractul colectiv cu privire la condițiile de muncă? Dacă nu, și sindicatul trebuie trecut pe lista celor resposabili de frigul din școli.
Elevii au reacționat în felul lor, făcînd demonstrații. Gălăgia lor nu a speriat pe nimeni, ba chiar a fost amuzantă. La noi, totul se transformă în bășcălie, chiar și o situație tragică. Cîți părinți au dat în judecată statul, cerînd daune pentru faptul că în școli copiii lor se îmbolnăvesc din cauza frigului? Cîți primari, cîți directori de școli și-au dat demisia? Doar profesorii au reacționat în felul lor, printr-o grevă nedeclarată, dar care a scos din sistemul de învățămînt, numai în anul acesta, 9000 de cadre didactice. Aceștia au părăsit catedra chiar și pentru cules de căpșuni în Spania, sătui să mai fie umiliți de semianalfabeți ajunși „la putere”.
Să nu fim absurzi! Există situații-limită, cum ar fi starea de război, sau dictatura, care pot explica lipsurile de tot felul, inclusiv lipsa căldurii. Dar cînd „economia duduie”, cînd intrăm în „clubul select” al țărilor Uniunii Europene, unde nu tremură de frig decît boschetarii care nu vor să trăiască altfel, este o expresie fie a prostiei, fie a hoției, fie a amîndurora faptul că elevii ies în stradă să ceară căldură, iar profesorii își iau cîmpii (la propriu!) părăsind sistemul de învățămînt. Aș vrea să văd măcar un singur primar, sau un director de școală care să-și dea demisia sau care să fie dat în judecată pentru frigul din școli. Dar, vorba lui Bacovia: „iar rămîne totul, o lungă teorie”… .

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.