Bomba climatică

Romulus Dan BUSNEA

Pe zi ce trece observăm că România nu prea mai are priorități. Pe zi ce trece observăm că România se scufundă în banalul cotidian, în care la loc de cinste se află dezbaterile politice fără nici o noimă, marile necazuri pricinuite de selecțiile la concursul Eurovision, ca și acele emisiuni de divertisment și mondenități reluate la nesfîrșit și cu aceleași subiecte de prost gust. Toate acestea ne sînt oferite cu lingurița de o mass-media care se încăpățînează să iasă din stereotipurile zilnice. Și aici mă refer, în special, la posturile de televiziune, care încearcă să ne explice că ele răspund cerințelor noastre, pe care, de fapt ni le impun tot ele. La noi se pune un accent tot mai redus asupra omului, a preocupărilor sale zilnice, a întrebărilor legate de viitor, ca și a marilor probleme cu care se confruntă omenirea în prezent. În tot acest timp, la cu totul alte posturi de televiziune și în cu totul alte țări, zilnic au loc dezbateri și confruntări serioase pe problemele stringente care ar trebui să ne preocupe și pe noi, românii. Una dintre acestea se referă la avertizările date de organismele internaționale cu privire la efectele climatice care vor afecta populațiile globului. Să nu uităm că în România devastatoarele inundații au fost pricinuite și de masivele defrișări ale pădurilor, resimțite în mod deosebit și pe valea Trotușului, de parcă nu ar fi fost de ajuns violența cu care perturbațiile climatice au început să lovească din plin și țara noastră.
În România nu a existat nici o preocupare serioasă pentru realizarea cadrului politic în vederea rezolvării, măcar într-o oarecare măsură, a problemei încălzirii globale. Conform specialiștilor în domeniu, din peste 150 de țări, oamenii mai au la dispoziție doar 10 ani pentru a opri transformarea planetei într-un teritoriu imposibil de locuit. Ce ne așteaptă? Veri ucigător de călduroase, ierni furtunoase, jungle distruse și milioane de oameni forțați să migreze. Acesta este un scenariu posibil, conform căruia așa va arăta planeta dacă oamenii nu vor reuși să reducă și, apoi, să țină sub control emisiile de gaze. Astfel, în fiecare an, activitățile din viața de zi cu zi încarcă atmosfera, potrivit estimărilor, cu 24 de miliarde de tone de bioxid de carbon. Din fericire, o parte din această imensă cantitate este absorbită de păduri și oceane, fără de care temperaturile din prezent ar fi deja cu cîteva grade mai mari. Dar această capacitate de absorbție nu se va menține la nesfîrșit, drept pentru care următorul deceniu este considerat absolut crucial pentru reducerea drastică a emisiilor de bioxid de carbon. Temperaturile globale medii au crescut, potrivit climatologilor, cu 0,6 grade Celsius, din perioada preindustrială. Proiecțiile indică faptul că acestea ar putea crește cu între 1,4 și 5,8 grade Celsius, pînă în 2010, în funcție de eforturile de reducere a concentrațiilor de gaze cauzatoare ale periculosului efect de seră. Pentru țările din Europa de Sud-Est și, implicit, pentru România, efectele posibile pe termen lung includ un climat mult mai arid, scăderea continuă a capacității de precipitații, creșterea vulnerabilității la secetă, valuri de căldură și recolte mult mai mici. Potrivit acelorași specialiști, regiunea Balcanilor se va confrunta, în următorii ani, cu o potențială înrăutățire a condițiilor climaterice, care au fost deja observate în ultima perioadă. Pe măsură ce clima va deveni tot mai aridă și rîurile vor seca, sursele de apă s-ar putea împuțina, afectînd astfel agricultura și industriile care depind de apă, ducînd în final la creșterea accentuată a gradului de poluare și la o creștere a numărului deceselor cauzate de căldură, dar și la o creștere a necesității de energie electrică în lunile de vară.
Față de România, în Grecia – Observatorul Național din Atena a reușit să producă un model de climat regional bazat pe creșterile proiectate ale emisiilor de gaze cauzatoare de efect de seră în următorul secol, adăugînd ca factori și creșterea populației, globalizarea economică și disponibilitatea tehnologiilor avansate. Ca o exemplificare, modelul prevede o creștere de 250% în concentrația gazelor cauzatoare de efect de seră, pînă în 2100 temperatura maximă medie, în luna iulie, în Balcani, urmînd să crească cu 10-11 grade comparativ cu perioada 1961-1990, în timp ce temperaturile minime vor crește cu 9 grade.
Pentru toate țările din Europa de Sud-Est încălzirea globală prezintă o provocare care ar trebui să aibă un impact asupra mediului înconjurător de care va trebui să se aibă o grijă continuă, rezultînd de aici și dorința de a obține un standard de viață mai ridicat. Conform analizelor întreprinse pe segmentul țărilor din Europa sud-estică, în timp ce emisiile de gaze au scăzut în ultimii ani în Bulgaria și România, acest lucru s-a datorat în mare parte unui produs intern brut mai scăzut, în procesul trecerii de la o economie centralizază la o economie de piață. Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), în Bulgaria emisiile cauzatoare de efect de seră au scăzut cu 88% între 1988 și 2002, în timp ce în România emisiile au scăzut cu doar 47% între 1989 și 2001. Zilele trecute, la Paris, a fost prezentat un raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) care spunea și atenționa, în același timp, că dacă în următorii 10 ani nu se va limita emisia gazelor cu efect de seră schimbările climatice vor scăpa de sub control și vor provoca grave dezechilibre în natură. Se așteaptă, astfel, să fie tot mai frecvente zilele cu fenomene extreme: valuri de caniculă și precipitații puternice. Uraganele și taifunurile vor deveni tot mai intense, cu vînturi foarte puternice și precipitații violente, iar emisiile de pînă acum și cele viitoare de CO2 vor duce la încălzirea globală și la creșterea nivelului mării și în următorii 100 de ani, din cauza duratei lor mari de rezistență în atmosferă – concluzionează specialiștii.
Statele Unite, care sînt responsabile de aproximativ un sfert din emisia mondială de gaze de seră, fiind pe primul loc în lume, înaintea Chinei, Rusiei și Indiei, au fost acuzate de cercetători științifici de o campanie întreprinsă pentru îndepărtarea avertismentelor privind încălzirea globală din rapoartele științifice. Presiunile exercitate de anumiți lideri de la Casa Alba s-au extins pînă la interzicerea termenilor de „încălzire globală” sau „schimbare climatică”. În acest scop, un grup de reflecție american finanțat de gigantul petrolier Exon Mobil a oferit cîte 10 000 de dolari unor oameni de știință și economiști pentru a contesta cel mai argumentat raport prezentat la Paris de către 500 de delegați mandatați de către guvernele a 130 de țări cu privire la legăturile dintre activitatea umană și încălzirea globală.
Ce ne rămîne de făcut? Așa cum afirma un reputat climatolog, Herve Le Treut, vom avea de ales între: „un viitor cu un consum energetic puternic, în care clima va fi greu de stăpânit, sau un viitor în care modificările vor fi cât de cât controlate. Esențialul este ca aceste concluzii ale oamenilor de știință să se traducă într-o dezbatere politică reală”. Pe cînd o astfel de dezbatere politică pe această temă vitală și în România? deja observate în ultima perioadă. Pe măsură ce clima va deveni tot mai aridă și rîurile vor seca, sursele de apă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!