Creștinii ortodocși au intrat în Postul Paștelui

Fără carne, ouă, lapte, brînză sau pește. Aceasta este formula consacrată pentru post. Respectat în mod regulat în zilele de miercuri și vineri, postul revine în atenția creștinilor ortodocși pentru o perioadă mai lungă. Pentru că, de astăzi, 19 februarie, și pînă la 8 aprilie, ortodocșii se află în perioada Postului Mare, cunoscut sub numele de Păresimile sau Patruzecimea. Acest post ce pregătește omul pentru învierea Domnului, este cel mai lung dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor este numit Postul Mare. El ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ținut de Mîntuitorul înainte de începerea activității Sale mesianice, de unde i s-a dat și denumirea de Păresimi sau Patruzecime. Durata aceasta de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază și pe o tradiție vechi-testamentară: potopul a ținut 40 de zile și 40 de nopți; patruzeci de ani au mîncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pămîntul făgăduinței; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi etc. „Așa cum ne învață Sfinții Părinți, postul a fost instituit de Dumnezeu încă din Rai, cînd i s-a spus lui Adam să nu guste din pomul cunoștinței binelui și al răului. De asemeni, trebuie știut că postul nu are drept scop să îmbolnăvească ori să ucidă trupul uman. Postul este respectat ținîndu-se cont și de sfatul preotului duhovnic pe care îl are fiecare creștin”, a precizat preotul profesor Constantin Leonte, de la biserica „Sfîntul Gheorghe” din Bacău.

Cum se postește în Postul Paștelui

Conform tradiției, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămîna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pînă spre seară, cînd se poate mînca puțină pîine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sîmbăta) din Săptămîna Patimilor. Miercuri se ține post pînă seara, cînd se mănîncă pîine și legume fierte fără untdelemn. în restul, în primele cinci zile din săptămînă (luni-vineri, inclusiv) se mănîncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sîmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
Se dezleagă de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămînii ar cădea), la următoarea sărbători însemnate în calendar cu cruce neagră: Joia Canonului celui Mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), prexum și în ziua Sfîntului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicului Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește.
Din cele mai vechi timpuri, postul Păresimilor a fost ținut cu multă rigurozitate. Pînă astăzi, postul acesta este încă cel mai mult respectat în creștinătatea ortodoxă). (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!