Trezirea la realitate

Mihai BUZNEA

De aproape șaptezeci de ani, românii trăiesc cu psihoza cutremurelor. Cele trei decenii care au trecut de la devastatoarea mișcare telurică produsă într-o seară de vineri 4 martie 1977 sînt marcate de grijile și temerile unei noi dezlănțuiri catastrofale, apocaliptice, care să o depășească în magnitudine – 7,2 grade pe scara Richter – pe aceasta. Cumplita și neprevăzuta încercare, care i-a afectat în cea mai mare măsură pe locuitorii Capitalei – peste 1 500 de morți și circa 11 000 de răniți -, edificii de incomensurabilă valoare arhitecturală și istorică, dar și numeroase clădiri și blocuri de locuințe distruse – s-a năpustit ca un trăsnet asupra noastră, după o perioadă de acalmie aproape totală, de peste 36 de ani, ce a urmat cutremurului din noiembrie 1940. Replicile din 1986, 1990 și 2001, deși au avut, la rîndul lor, darul de a ne atenționa asupra unor iminente riscuri obligîndu-ne, astfel, să ne gîndim și la viitor, au fost departe de a repeta dramele acelui început de primăvară timpurie. Prognozele seismologilor conțin, la rîndul lor, prefigurări dacă nu optimiste, cel puțin nu alarmiste: un cutremur de o magnitutdine egală ori sensibil superioară este imposibil a se produce în următorii ani, aceasta și pentru că evenimentele seismice de intensitate scăzută și medie care se repetă la intervale scurte de timp și fără consecințe pe plan material și asupra siguranței oamenilor, ajută la detensionarea și la calmarea presiunilor din adîncuri, la peste 120 de kilometri. Totodată, mijloacele moderne de supraveghere și diagnosticare permit măsuri de atenționare și prevenire a populației în timp util, precum și protecția acestora, astfel încît efectele să fie limitate.
Dar această abordare poate deveni una simplistă dacă – și trebuie să luăm în considerare acest aspect – ne limităm la aspectele ce țin de o logică a deterrminărilor pur științifice. Laturile practice ne pot trezi la realitate numai în situații-limită. Și ele se pot produce ca urmare a atitudinii noastre. Un aspect: cel puțin o treime din blocurile de locuințe ale municipiului și județului Bacău au fost construite în deceniile 5 și 6 ale secolului trecut, deci au vechimi respectabile, care le-au scos, ori le-au apropiat foarte mult de atingerea perioadei de garanție tehnică în exploatare. în plus, peste ele au trecut nu mai puțin de patru seisme care au lăsat suficiente urme. Pînă acum, niciunul din aceste blocuri („potcoava” de la Narcisa, „bara” de pe Mărășești sau „punctul” din cartierul Letea, spre a ne referi doar la acestea) care sînt marcate cu buline roșii sau portocalii nu a trecut printr-un proces de consolidare și reabilitare tehnică. Programele inițiate de guvernanți fie nu au avut, nu au substanța voinței reale, fie sînt lipsite de susținerea logistică și financiară, astfel că aplicarea lor e una pur formală. Peste care proprietarii de apartamente pun capacul prin atitudinea lor de respingere și neimplicare, fără ca legea să-i poată trezi la realitate și, astfel, să-i readucă la adevăr.
Paradoxal, cutremurul din 4 martie 1977 a avut și o latură pozitivă pentru viitorul urbanistic imediat al orașelor băcăuane. Prevalîndu-se de distrugerile provocate de seism, au putut fi demolate numeroase clădiri vechi, șubrede, igrasioase și insalubre, pentru care au fost accesate fonduri de investiții de la bugetul central, recroindu-li-se arhitectura. Bacăul – în primul rînd, a fost beneficiarul, cu artera sa comercială Mihai Viteazul, cu cartierul Bistrița-Lac, cu piața centrală agroalimentară ș.a. Dar și Tg. Ocna, Comănești, Moinești și Buhuși care, practic, au fost reconstruite în proporții considerabile. De asemenea, noile construcții de după cataclism au fost proiectate și realizate cu grade superioare de rezistență seismică – de la 7, în medie, ajungîndu-se la 8 și chiar 9 grade.
Dar vechea moștenire stă încă pe picioare. âmbătrînite și slăbite, blocurile ridică mari semne de întrebare în ce privește rezistența la un nou cutremur. Cine și cînd se va ocupa, totuși, de reabilitarea lor geriatrică? Aceasta-i, de fapt, întrebarea!lănțuiri catastrofale, apocaliptice, care să o depășească în magnitudine – 7,2 grade pe scara Ric

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!