Muntele din care se poate asfalta toată țara

Despre muntele de fosfogips de la Sofert s-a scris și s-a vorbit poate la fel de mult ca despre poluările combinatului chimic. Pornind de la Ministerul Mediului și pînă la experți din străinătate, toată lumea și-a dat cu părerea, a venit cu propuneri și idei de proiecte care să rezolve această problemă. Cum se întîmplă însă în majoritatea cazurilor, de toate inițiativele s-a ales praful. De ani buni, nimeni nu a reușit să găsească o soluție care să poată fi pusă în practică. Autoritățile de protecție a mediului așteaptă acum ca firma care a cumpărat Sofertul să-și asume obligațiile pe linie de mediu trasate societății, inclusiv cea legată de halda de fosfogips.

în urmă cu mai bine de trei ani, ministrul Mediului din acea vreme, Petre Lificiu, promitea că va lansa la Bacău un proiect pilot de transformare a haldei de fosfogips a Sofertului în parc de agrement. Ministrul spunea că va trimite echipe de proiectanți și arhitecți care vor transforma muntele de fosfogips într-o adevărată zonă turistică. Se estimase și costul lucrărilor, care ajungea la circa 5,3 milioane de euro, iar termenul de finalizare a proiectului nu depășea trei luni. Se găsise și finanțare care, se spunea, va fi acoperită din Fondul de Mediu. Proiectul a rămas însă în aer. Timp de trei ani nu s-a mai auzit nimic de această inițiativă. Mai mult, directorul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului, Iulian Movilă, spune că Ministerul Mediului nu și-a asumat niciodată realizarea unui astfel de proiect. „Proiectul respectiv este o obligație de mediu a societății. Ministerul a venit doar cu ideea, dar obligația, inclusiv cea de finanțare, este a firmei. Ministerul Mediului nici nu putea să facă vreun proiect pentru că la mijloc e o societate privată”, explică Iulian Movilă. Și conducerea Sofert a arătat interes pentru efectuarea unor lucrări de ecologizare a acestui munte de fosfogips. A fost făcut un studiu de fezabilitate și s-a solicitat un credit rambursabil, din Fondul de Mediu. Și această inițiativă a rămas în faza de proiect o dată cu intrarea în lichidare a Sofertului. „Am auzit că în urmă cu două săptămîni Sofertul a fost cumpărat de o firmă din Constanța. în acest caz, cel care a cumpărat va trebui să preia obligațiile de mediu care au fost fixate la închiderea activității Sofert. Firma va trebui să facă lucrări de ecologizare. Sofertul are proiect făcut, studiu de fezabilitate, care prevede realizarea unor lucrări de captare a apelor pluviale, de conducere a acestora prin stația de epurare și realizarea unui strat vegetal de jumătate de metru pe întregul depozit de fosfogips. Sofertul a intrat însă în procedură de lichidare judiciară iar acum, că a fost cumpărat, urmează să purtăm discuții pe tema obligațiilor de mediu cu noua firmă. Practic, se va lua de la zero totul pe această linie. Acum așteptăm acte oficiale legate de vînzarea Sofert. Iar după ce își va asuma obligațiile de mediu, firma va primi și autorizație”, spune Iulian Movilă. Directorul ARPM mai precizează că în circa două luni cumpărătorul Sofert va trebui să prezinte un program de realizare a măsurilor și responsabilităților de mediu. în ceea ce privește proiectul de ecologizare a haldei de fosfogips, acesta ar trebui realizat în circa trei ani.

Cu fosfogipsul de la Sofert s-ar putea asfalta toată țara

De muntele de fosfogips, care se întinde pe o suprafață de 20 de hectare, este interesat și Nicolae Constantinescu, directorul executiv al SC Konigterm. De mai mulți ani acesta face demersuri pentru a prelua spre folosință halda de fosfogips de la Sofert. Acesta susține că a găsit antidotul pentru acest munte, care poate fi transformat în materiale de construcții. „Invenția îmi aparține, deși nu m-am ocupat să o înregistrez. Pot să fac ciment din acel munte, elemente de zidărie. Am făcut deja, prin anul 2002, două produse din muntele de la CIC, țiglă din compozit termoplast și cărămidă. Se poate face și asfalt din acest fosfogips”, spune Nicolae Constantinescu. Acesta adaugă că ar avea nevoie de 1 milion de euro pentru a face mai multe game de produse din muntele de fosfogips și pentru a achiziționa utilaje necesare lucrărilor. „Am fost la bănci pentru a obține finanțare ca să îmi pun în aplicare ideea. Mi-au spus să fac studiu de fezabilitate și un plan de afaceri. Eu sper să reușesc și să încep lucrările chiar din acest an. Din păcate, toată lumea cu care am vorbit despre această idee s-a uitat la mine ca la felul trei. Am primit numai răspunsuri evazive și am observat că deranjez politicul și nimeni nu e interesat să mă sprijine. Eu am făcut și demersuri la Ministerul Mediului și mi s-a spus că voi fi ajutat. Rămîne de văzut”, mai spune Nicolae Constantinescu. Iulian Movilă, directorul ARPM, spune că ideea lui Constantinescu este bună în condițiile în care se respectă niște reguli și se fac măsurători de radioactivitate după realizarea materialelor de construcții. „Din fosfogips se pot face materiale de construcții însă gradul de radioactivitate crește în spații închise. Prin ’84 s-a făcut un studiu. S-au făcut două apartamente cu materiale în care s-a băgat fosfogips. Apoi s-au făcut măsurători și s-a constatat că nivelul de radioactivitate era la limita maximă admisă de lege. în acele apartamente nu se putea locui. Pentru exterior se poate folosi, la borduri sau asfalt. Important e ca după ce se fac materialele respective să se facă măsurători pentru a vedea nivelul de radioactivitate. S-a mai făcut la Răcăciuni un studiu. S-a folosit fosfogips pentru ridicarea unui perete continuu impermeabil la acumularea Răcăciuni. S-a demonstrat că peretele devine permeabil odată ce s-a băgat fosfogips. S-a renunțat la idee”, arată Iulian Movilă. Directorul ARPM spune că în cazul în care ideea lui Constantinescu ar fi pusă în practică, ar trebui asfaltată întreaga țară pentru a se consuma tot muntele de fosfogips. „într-un metru cub de bordură sau asfalt trebuie folosită o cantitate atît de mică de fosfogips încît ar trebui o cantitate astronomică de materiale de construcții pentru a se consuma tot muntele. Poate dacă am asfalta toată țara s-ar epuiza fosfogipsul de la Sofert”, arată Movilă. Totuși, în cazul în care Nicolae Constantinescu insistă să preia halda de fosfogips, va trebui să trateze această problemă cu firma care a cumpărat Sofertul. Apoi să facă un proiect, documentații și studii pentru a obține acordul de mediu de la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului. Nu în ultimul rînd, Constantinescu va trebui să găsească și finanțare. „Noi vom analiza această idee. Va trebui făcut un studiu și dacă se va hotărî că nu sînt probleme de protecția mediului noi nu avem de ce să ne împotrivim”, spune Corina Pricope, director APM.

„Gama de măsurători este restrînsă și nu foarte relevantă”

Nici în privința nivelului radioactivității muntelui de fosfogips, autoritățile de mediu nu au date certe. Doar un lucru este sigur: „Sănătos nu este. Sînt două limite la radioactivitate. Una prevăzută de lege și una naturală. în cazul muntelui de la Sofert, nivelul este mai mare decît gradul de radioactivitate naturală, dar sub limita maximă prevăzută de legea românească și normele europene. Dar muntele este radioactiv, nimeni nu ar putea sta pe munte fără să-i fie afectată sănătatea”, arată Iulian Movilă. Reprezentanții APM recunosc că la acest moment gama de măsurători pe care o poate efectua instituția este foarte restrînsă și nu foarte relevantă. „Analizele pe care le putem face noi sînt rudimentare și nu au cum să caracterizeze un deșeu atît de complicat. Din cîte știu, Agenția Regională de Mediu colaborează acum cu niște experți străini pentru efectuarea unor analize de radioactivitate. Așteptăm și noi concluziile acestor măsurători față de calitatea reziduurilor și pe urmă vom vedea ce e de făcut. După ce vor fi cunoscuți parametrii acestui deșeu, se va putea analiza și posibilitatea refolosirii sau valorificării fosfogipsului”, spune Tania Ursu, șeful Serviciului Monitoring din cadrul APM. Studiul și analizele de radioactivitate vor fi realizate de compania Kemakta Consult din Stokholm, firmă specializată în domeniul poluării cu deșeuri chimice și radioactive, membră a Organismului Internațional de Energie Atomică. Prima vizită făcută în Bacău de delegația suedeză a fost în luna septembrie 2006. Compania s-a arătat interesată să sprijine autoritățile județului pentru a rezolva problema deșeurilor de fosfogips de la Sofert. Costurile necesare realizării proiectului vor fi acoperite de suedezi precum și din fonduri structurale. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!