Paște și Ramadan în aceeași familie

Familia Al Jumaili din Bacău este printre puținele care se bucură de mai multe sărbători religioase decît concetățenii lor. Pentru ei, Paștele este la fel de important ca Ramadanul. Indiferent că este sărbătoare creștină sau musulmană, ei le respectă an de an. Asta deoarece, Majed, capul familiei, este musulman, iar ea, Rodica, este ortodoxă. S-au cunoscut cu ani în urmă, pe cînd erau studenți la București. Au plecat în Irak imediat după terminarea studiilor. Peste cîțiva ani au venit pe lume și copiii: Omar, Othman, Hamza și fetița lor Amira. Au rezistat cîțiva ani în fața războiului, dar teama pentru viața copiilor i-a adus în Bacău, de unde e Rodica. Acum așteaptă sărbătoarea Paștelui. Vor face cozonac, pască, friptură de miel și ouă roșii. Și obiceiurile Ramadanului le-au ținut cu sfințenie. S-au rugat, nu au băut apă și nu au mîncat nimic cît a fost soarele pe cer. în noaptea învierii vor merge la biserică și apoi vor ciocni ouă roșii.

„Soțul e prieten cu preotul”

Deoarece Majed lucrează într-o altă localitate din județ, principala persoană cu care am vorbit a fost Rodica Al Jumaili, femeia care și-a găsit jumătatea în Asia. Ea ne-a povestit că soțul său este bun prieten cu preotul ortodox care slujește la parohia din cartierul în care locuiesc. „Majed stă de vorbă mereu cu el. Chiar l-am chemat cînd am sfințit apartamentul! Să vedeți ce discuții interesante au! Soțul meu nu e împotriva creștinismului, ci îl respectă. De Crăciun mereu împodobim bradul, iar el se îmbracă în Moș Crăciun. Cît trăia tata se îmbrăca el și dădea daruri copiilor, dar acum, de cînd a murit, soțul meu i-a luat locul. Și ce dacă e musulman? Doar Moș Crăciun vine pentru toți copiii cuminți, nu?”, a povestit, rîzînd, Rodica.

„De Ramadan am făcut cadouri la copii”

Ea ne-a povestit că de Ramadan, întreaga familia nu a mîncat și nu a băut apă de la răsăritul și pînă la apusul soarelui. Seara dădeau cîte o mică petrecere. „Vai ce frumos e de Ramadan! E ca un Revelion care durează, seară de seară, o lună. După acest post este Sărbătoarea de Aid. Atunci, copiii primesc tot felul de cadouri, bani, haine noi. Ne vizităm cu toți prietenii și rudele. Ca la Paști!”, a explicat femeia. Aceasta ne-a mai spus că Ramadanul e un post plin de semnificații. „Atunci îți dai seama ce înseamnă să nu mănînci o zi întreagă. E ca o lecție de viață. Dar acest post e și o dezintoxicare a organismului. De cinci ori pe zi se face rugăciunea. Prin rugăciune se activează toate energiile pozitive”, a zis Rodica. Ea ne-a explicat că toate rugăciunile se realizează cu fața spre Mecca, „de unde vin vibrații pozitive”. Ea susține că rugăciunile făcute la aceeași oră echilibrează organismul și îl liniștește. „Omul are nevoie de mai multe momente de repaus. Este agasat din toate părțile de telefon, televizor, radio. Toate acestea transmit energii negative. Rugăciunile îl apără de toate acestea”, susține ea. Femeia ne-a explicat că foarte important în timpul rugăciunii este poziția mîinilor. „Dreapta este rațiunea, iar stînga, inima. Dreapta este deasupra mîinii stîngi. Adică, rațiunea trebuie mereu să acopere inima”, a spus aceasta. Ne-a spus că înainte de rugăciune trebuie, musai, să te speli. „Pe față, deoarece unele priviri dau influențe negative, gura trebuie spălată, dacă ai vorbit urît, tălpile și mai tot corpul”, a spus Rodica.

„Am fost primită cu căldură in familie!”

Femeia își amintește ziua cînd s-a întîlnit, pentru prima dată, cu familia soțului său din Irak. Era chiar de Ramadan. „Am fost primită cu multă căldură! Familia lui Majed e primitoare și deschisă. Soacra mea e de o bunătate rar întîlnită!”, a mărturisit Rodica. Am întrebat-o dacă toate femeile de acolo poartă văl pe față. „Depinde de convingerea proprie. Soțul meu are două surori. Una poartă văl, alta nu. Cea care nu poartă nu înseamnă că e mai rău văzută în societate. Oricum, cu văl sau fără văl, o femeie nu are ce să pățească, deoarece este foarte bine păzită, fie de soț, frate sau tată. De fapt, vălul este și o necesitate, deoarece clima este aspră. Te protejează de vînt și soare. Eu chiar simțeam nevoia să îl port cînd locuiam acolo”, a mărturisit femeia. Aceasta ne-a mai explicat că vălul mai are și o altă semnificație, acela să „lege, să țină mintea și rațiunea într-un loc, să nu «zboare» aiurea”. Ea ne-a povestit o groază de obiceiuri din țara soțului său. Și-a amintit chiar și de unul dintre vecini, care avea două soții. „Se comporta frumos cu ambele. Avea grijă de copiii lui, indiferent cu care dintre femei erau făcuți. Ce, în România e mai bine? Că bărbații se duc cu altele și își lasă nevestele singure cu cîte doi, trei copii? Acolo, măcar are grijă de ele și de copii toată viața”, a spus Rodica.

La despărțire se dau bani

Ea ne-a spus că în țara soțului său, căsătoria trebuie să fie recunoscută, în primul rînd, de cele două familii. „Dacă tinerii se plac, atunci cele două familii încep să se intereseze una de alta. Cei doi tineri nu se vor căsători dacă o familie nu e de acord cu cealaltă. Mirele trebuie să o îmbrace pe viitoarea soție în aur și să o ia în ocrotire toată viața. Apoi, mirele semnează un act prin care în cazul despărțirii, el o răscumpără, adică îi dă o sumă foarte mare de bani înapoi. Acest act se face în fața ambelor familii. Sinceră să fiu, nu am auzit vreodată ca soții să se despartă. Acolo, cînd apar discuții între soț și soție, intervin imediat familiile și îi împacă. Nu se ajunge la divorț, așa ușor, cu una cu două, ca la noi! Părinții au un mare rol în căsnicia copiilor! Și soțiile au meserii de femei, adică sînt cadre didactice, prezentatoare tv, medici. Nu lucrează în construcții ca bărbații! Văd că în România o groază de femei muncesc cot la cot cu bărbații”, a explicat ea. Am întrebat-o care este religia de care se simt mai apropiați copiii ei. „Ambele! Deși tatăl lor i-a crescut mai mult în spiritul religiei islamice, i-am botezat și în rit ortodox. De fapt, creștinismul și islamismul nu intră niciodată în contradicție. Au multe în comun: bunătate, echilibru, curățenie și înțelepciune”. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!