Mieii din Piața Centrală, vopsiți mai ceva ca ouăle

Miei roșii, verzi, maro și în mai toate culorile pămîntului. Stau „spînzurați” pentru vînzare în Piața Centrală. Coloritul lor ciudat provine de la cele patru ștampile cu care au fost însemnați de medicii veterinari. Fiecare abator în care s-au sacrificat animalele a folosit cîte o culoare. Din cauza căldurii din hală, tușul a început să curgă peste toată carcasa de miel. Acesta este motivul pentru care, anul acesta, mieii de Paști sînt mai vopsiți ca ouăle.

L-am întrebat pe unul dintre ciobani dacă toți mieii pe care îi are arată la fel. „Da! Altfel nu pot să îi vînd! Asta e dovada că a fost controlat sanitar-veterinar. Medicul i-a însemnat așa! Dar să știți că tușul folosit este alimentar!”, ne-a spus Ion Asmarandei, un cioban care își vindea mieii pe una dintre tarabele pieței. Prin fața mea trece un bărbat cu un sac de rafie, prin spărturile căruia ieșeau picioare de miel. Oamenii se înghesuie spre sacul omului. „Mai mari n-ai?”, întreabă o femeie trecută de prima tinerețe. Acesta explică celor adunați în jurul lui că anul acesta toți mieii sînt mici, dar mîine dmineață o să mai aducă și „calitate”. în jurul meu, cît privesc cu ochii, mulțime de lume. Toți se uită la mieii colorați atîrnați în cîrlige. Alții, mai curajoși, îi ating cu mîna, îi miros, întreabă de cînd sînt tăiați sau care e greutatea lor. Ciobanii care vînd sînt ba cu mîna pe bani, ba pe carnea de miel. Au halate albe, dar pătate de sînge. Nici unul dintre ei nu are pe cap vreo bonetă. în schimb, toți au mînecuțe pînă la cot, prinse cu elastic, dar negre ca vai de ele. O femeie negociază de zor cu vînzătorul. „Dacă e sub cinci kilograme nu îl iau!”, spune cumpărătorul. Ciobanul așează animalul pe cîntar. „Cinci, și o sută! Ca popa!”, sare vînzătorul. Femeia scoate banii, iar ciobanul îi pune mielul în traistă. La ușa halei de brînză, un alt bărbat îi explică altuia că are un vin „brici” și că ar fi bine să cumpere de la el, măcar un bidon pentru sărbători. „E frăguță-frăguță!”, susține el. La cîțiva metri mai la dreapta, un alt om vindea o pungă cu castraveți murați. Mușca pofticios dintr-unul și le spunea celor care treceau prin zonă că sînt făcuți după o rețetă specială. Vînzători de zarzavaturi, miere de albine, lapte și plante medicinale.

Curca, mai scumpa ca mielu!

La ieșirea din piață, vreo zece femei stau cu curcile sub braț. Toate încearcă să lămurească trecătorii că e mai bună curca ca mielul. „Doar 800 mii de lei! Dai un ban, dar te respecți! Nu se compară curca cu mielu’, niciodată. E mare, maică, e grea!”, încerca femeia să explice unui potențial cumpărător de ce costă atît de mult înaripata pe care o are în brațe.

„E un progres!”

Am întrebat reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) de ce mieii sînt atît de colorați. Aceștia au explicat că fiecare sfert de miel trebuie să poarte ștampila veterinarului. Medicii spun că nu este nimic rău în asta și că animalul rezistă, în aer liber, pînă la 48 de ore. L-am întrebat pe Vasile Zaharia, directorul DSVSA Bacău, dacă a aplicat ciobanilor din piață amenzi pentru că nu au respectat normele de igienă. „Le putem da publicității abia după ce trec două săptămîni, adică după perioada de contestații. Oricum, pentru noi este un progres! Este primul an cînd oamenii au înțeles că nu pot vinde carnea decît dacă sacrifică animalul în abatoare autorizate. La anu’ va fi și mai bine!”, a concluzionat directorul Zaharia. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!