Consiliul etic din spitale, o necunoscută pentru pacienți

Reglementat prin Legea reformei sanitare, Consiliul etic din spitale se află abia în fașă. El ar fi trebuit să apară în fiecare spital în septembrie, anul trecut. Acest consiliu trebuie să aibă în componență cinci membri, nominalizați de comitetul director al unității și aprobați de managerul ei. Din acest consiliu trebuie să facă parte un medic cu cel mai înalt grad didactic ori decanul de vîrstă al doctorilor din spital, directorul de îngrijiri medicale, cîte un reprezentat al Consiliului Județean (CJ) sau local, după caz, și al Autorității de Sănătate Publică (ASP), precum și un secretar, fără drept de vot. Consiliul se întrunește ori de cîte ori primește o sesizare din partea unui pacient sau aparținător al acestuia, a unui cadru medical sau a oricărei alte persoane. Se va ocupa de cazurile de încălcare a normelor de conduită, de comportament și de disciplină a medicilor și asistenților în relațiile cu pacienții. Consiliul etic va analiza, însă, și sesizările cu privire la „plățile informale” (șpaga) ale pacienților către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau referitoare la condiționarea exercitării actului medical de obținere a unor foloase. Nu în ultimul rînd, acest consiliu are grijă ca bolnavilor aflați în stadiul terminal al bolii să li se respecte demnitatea umană. în cazul în care constată încălcări ale acestor norme, consiliul propune managerului măsurile corespunzătoare. Deocamdată, însă, unele din prerogativele acestui consiliu au devenit funcționale și aceasta deoarece el a fost înființat recent, iar marea majoritate a pacienților și aparținătorilor acestora, dacă nu toți, nu știu de existența lui. „Consiliul etic a fost constituit la începutul lunii ianuarie. Nu a fost înființat mai devreme, deoarece managerul unității a fost numit la mijlocul lunii decembrie, după ce a susținut concursul de la sfîrșitul lunii noiembrie”, ne-a declarat doctorița Aurelia Țaga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Din același motiv, a fost întîrziată organizarea consiliului și la celelalte spitale, el intrînd în pîine după 1 ianuarie 2007.

Nici o sesizare de la pacienți

în scurta-i existență pe care o are, consiliul etic din spitale nu a înregistrat aproape nici o sesizare. „Nu avem nici o reclamație din partea părinților copiilor ori a altor aparținători ai acestora. Dar Consiliul etic a analizat un caz. S-a autosesizat cu privire la faptul că mama unui copil a intrat, împreună cu acesta, la examenul radiologic. Era însărcinată în luna a doua și nu i-a spus radiologului. Ulterior, am aflat întîmplător. Consiliul etic a analizat cazul și a ajuns la concluzia, totuși, că gravida nu a fost în zona radiațiilor și ca atare nu este în pericol sarcina ori mama”, a precizat doctorița Țaga. Nici la Spitalul Județean de Urgență (SJU) nu a fost depusă vreo sesizare din partea pacienților ori a aparținătorilor acestora. Dar vineri, 20 aprilie, Consiliul etic al SJU s-a întrunit pentru a dezbate două cazuri. „Avocatul poporului s-a autosesizat în legătură cu un caz abordat în mass-media. L-am discutat, dar nu l-am finalizat încă. Trebuie să mai luăm cîteva informații. în cel de-al doilea, este vorba de un conflict apărut între doi angajați ai spitalului privind atribuțiile fiecăruia. Atîta avem. Eu nu neg faptul că ar mai fi și alte lucruri ce ar putea fi semnalate consiliului, dar, deocamdată, nu ne cunosc oamenii. Noi am pus afiș la toate serviciile de asistență medicală în care le aducem la cunoștință pacienților să ni se adreseze dacă ei consideră că le-au fost încălcate drepturile ori personalul din spital nu a avut o atitudine deontologică sau profesională. La secretarul consiliului, care este jurista spitalului, nu a venit nimeni cu plîngere”, ne-a spus doctorul Mihai Ichim, decanul de vîrstă al medicilor din SJU, președintele Consiliului etic al acestuia.

Birocrația, în floare

în forma în care sînt prezentate în lege, atribuțiile Consiliului etic, însă, se suprapun celor ale altor organisme medicale, existente de mulți ani ori înființate din 2007. Mulți medici afirmă că „este o instituție paralelă cu ceea ce face și Colegiul Medicilor, și Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis”. Teoretic, plîngerea unui pacient referitoare la modul în care a fost tratat în spital va ajunge prima dată la Consiliul etic. în urma unor cercetări efectuate de membrii acestuia, adică ascultarea părților implicate ce se va finaliza cu încheierea unui proces verbal, concluziile cu propunerea de rezolvare vor fi înaintate managerului spitalului. Dar dacă este vorba de un caz de malpraxis, acesta trebuie să ajungă la instituția abilitată să îl rezolve. Aceasta este Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, ce este înființată în cadrul Autorității de Sănătate Publică, tot la 1 ianuarie 2007. Comisia este formată din cîte doi reprezentanți ai ASP, Casei de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor, Colegiului Dentiștilor, Colegiului Farmaciștilor și ai Filialei Bacău a Ordinului Asistenților și Moașelor din România, precum și un expert medico-legal. Dar legea de reformă în sistemul sanitar nu-i permite acesteia să ia în considerare sesizarea Consiliului etic, ea precizînd că orice sesizare de malpraxis poate fi făcută doar de persoanele care au suferit de pe urma malpraxisului, de aparținătorii lor sau de urmașii pacienților decedați. Prin urmare, pacientul trebuie să reia traseul birocratic parcurs în spital, dar de această dată pentru a se adresa Comisiei județene de malpraxis. Și dacă vrea să se adreseze și Colegiului Medicilor, va trebui să o ia, din nou, de la început. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!