Apa din fîntîni, pericol de boli grave

Apa fîntînilor din mediul rural reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea populației. Pentru a vedea cît de gravă este situația, Consiliul Județean (CJ) Bacău a solicitat Autorității de Sănătate Publică (ASP) să recolteze probe pentru analiza apei din fîntînile publice din cîteva comune, care au sisteme de alimenatre cu apă, dar unde populația a refuzat să se branșeze la ele. Rezultatele au fost catastrofale, ele dovedind că apa din majoritatea fîntînilor luate în vizor reprezintă un real pericol pentru sănătatea celor care o beau. Reprezentanții ASP Bacău au recoltat probe de la Măgirești, Mărgineni, Traian, Letea Veche, Ardeoani și Poduri. „Probele au fost recoltate din fîntînile care aparțin de primării, pentru că nu s-a putut intra în gospodăriile oamenilor să se recolteze probe, fără acordul lor. Analizele s-au făcut atît din punct de vedere bacteriologic, cît și fizico-chimic. Rezultatele sînt catastrofale. Singura apă potabilă este la Traian, la restul comunelor analizele au ieșit extrem de proaste. Mai mult ca sigur, la fel de proastă este și apa din fîntînile din curtea oamenilor, deoarece provine din aceeași pînză freatică”, a declarat Angela Bogea, vicepreședinte la CJ Bacău.

Bacterii cît cuprinde

La Măgirești, experții în sănătatea populației s-au îngrozit cînd au văzut rezultatele. „Pe buletinul de analiză privind calitatea apei din comuna Măgirești, la capitolul «număr de bacterii prezente în apă», este scris «incomensurabil». La Letea Veche, două dintre analize au ieșit bune, dar probele recoltate de la fîntîna amplasată în fața școlii cu clasele I-VIII, de unde se aprovizionează unitatea de învățămînt, au scos în evidență că apa nu este bună de băut”, a mai spus vicepreședintele Bogea. Consiliul Județean va cere să se facă analize la apa din fîntîni în toate comunele care prin diferite programe și-au pus la punct sisteme de alimentare cu apă.

De șase ori mai mare concentrația de nitrați

în anul 2006, medicii și asistenții de la serviciul Igiena Mediului din cadrul ASP Bacău au luat numeroase probe din mai multe fîntîni din diverse zone, pentru a determina concentrația de nitrați și nitriți din apa lor. Cele mai multe depășiri ale concentrației maxime admise, care trebuie să fie de pînă în 50 mg/l, s-au găsit la nitrați. La Căiuți, s-a constatat o concentrație de 219 mg/l, Măgura-317 mg/l, Podu Turcului – 321 și 261 mg/l, Teiuș, comuna Parava – 141 mg/l, în cartierul Orbic, din Buhuși – 129 mg/l, Lipova – 135 și 83 mg/l, Brătila, comuna Helegiu – 155, Valea Seacă – 229 mg/l, Dămienești – 177 mg/l, Drăgești, comuna Dămienești – 133 mg/l, Călugăreni, comuna Dămienești – 93 mg/l, cartierul Slobozia, din Onești – 111 mg/l, Berești Bistrița – 293 mg/l, Tîrgu Trotuș – 185 și 179 mg/l, Plopana – 317 și 62 mg/l, Vladnic, comuna Parincea – 132 mg/l, Vultureni – 141 mg/l, Medeleni, comuna Vultureni – 121 mg/l, Bîrsănești – 228 mg/l etc.

Și la nitriți stau rău

La probele în ce privește concentrația de nitriți, care trebuie să nu depășească 0,5 mg/l, situația este oarecum mai bună. Doar la Măgura s-au depistat 3 mg/l, la Cleja – 1,5 și 1 mg/l, Plopana – 0,62 mg/l și Vladnic, comuna Parincea – 0,68 mg/l. „în proporție de 70 la sută, concentrațiile crescute de nitrați se datorează substanțelor din sol. Restul de 30 la sută este cauzat fie de tratarea terenului din jurul fîntînilor cu îngrășăminte naturale (gunoi de grajd), fie de amplasarea necorespunzătoare a latrinelor sau grajdurilor față de sursa de apă”, a spus doctorița Antoaneta Dobreanu, șefa compartimentului Igiena Mediului al ASP Bacău. O hartă întocmită de acest compartiment arată că din județ cele mai afectate de poluarea cu nitrați a fîntînilor și a altor surse de apă sînt localitățile: Blăgești, Bijghir, Buhoci, Buhuși, Cleja, Corbasca, Horgești, Dămienești, Găiceana, Gura Văii, Hemeiuși, Luizi Călugăra, Măgura, Mărgineni, Orbeni, Parincea, Plopana, Fundu Tutovei-Plopana, Răcăciuni, Roșiori, Sarata, Săucești (inclusiv izvorul), Secuieni, Tamași, Traian și Vultureni.

Zeci de bebeluși intoxicați

Privită cu ochiul liber, apa din fîntînile din mediul rural nu pare a avea nici o problemă. Este clară, fără impurități. în spatele limpezimii ei se ascunde, însă, un dușman de temut. Ea este posibil să conțină diverși germeni și colii fecali, materii organice, indicatori care atestă o poluare microbiologică. „Prin consum de apă contaminată cu bacterii, populația se poate îmbolnăvi de o afecțiune digestivă. Dacă mai multe persoane consumă din aceeași sursă contaminată, atunci se ajunge la o epidemie hidrică. Dar nu este exclus ca în apă să fie și substanțe chimice (amoniac, nitrați și nitriți) sau viruși, precum cel al hepatitei A, care se determină prin analize mai de finețe”, declară doctorul Marin Buștuc, director adjunct al ASP. Nitrații din apa fîntînilor poluate, care nu se distrug prin fierbere, sub acțiunea florei intestinale, se transformă în nitriți. Folosită la prepararea ceaiului și a laptelui, această apă poluată provoacă sugarilor methemoglobinemie, cunoscută și sub numele de „boala albastră”, afecțiune care, netratată imediat, poate duce la deces. în 2006, în județ au fost diagnosticați cu o astfel de afecțiune 16 bebeluși. în Parincea și Pîncești au fost cîte două cazuri, iar în Căiuți, Bogdănești, Buhuși, Helegiu, Dămienești, Secuieni, Berești Bistrița, Tîrgu Trotuș, Plopana, Colonești, Corbasca și Moinești, cîte un caz. în 2005, însă, au fost și mai multe cazuri, respectiv 31, în localitățile: Răcăciuni (1), Gîrleni (1), Corbasca (2), Ștefan cel Mare (1), Gura Văii (3), Dămienești (2), Blăgești (3), Motoșeni (1), Faraoani (1), Odobești (1), Plopana (1), Vultureni (2), Sărata (1), Răchitoasa (1), Sascut (1), Pîncești (1), Parava (1), Horgești (2), Coțofănești (1), Buhuși (1), municipiile Bacău (2) și Onești (1). Anul acesta, pînă în prezent, au fost trei cazuri, unul la Horgești, altul la Ungureni și al treilea, în satul Somușca din comuna Cleja.

Grajdul și closetul, cît mai departe de fîntînă

„Boala albastră”, dar și afecțiunile hidrice și hepatita A, poate fi evitată prin mai multe măsuri a căror aplicare este destul de simplă. Grajdul și latrina (closetul) trebuie amplasate la o distanță de cel puțin 10 m față de fîntînă. Aceasta trebuie să aibă o adîncime de peste 4 m, iar ghizdul, la un metru deasupra solului. în jurul fîntînii trebuie să fie un teren impermeabil, cu pantă de scurgere către exterior. Sursa de apă trebuie să fie prevăzută cu acoperiș și capac, care trebuie să o protejeze, iar sistemul de scoatere să fie astfel conceput încît să evite contaminarea ei. Nu în ultimul rînd, tuburile din interior nu trebuie să aibă spații la unirea dintre ele, spații care favorizează infiltrarea substanțelor poluante. în mediul rural, din păcate, puține fîntîni îndeplinesc toate aceste condiții. „Prin urmare, cea mai sigură sursă de apă este cea centralizată. în ultima vreme au venit foarte multe primării și au depus documentația în vederea obținerii autorizației sanitare pentru instalații centrale”, a conchis doctorița Dobreanu.

Miliarde luate de apă

în județul nostru s-au înființat 17 sisteme centralizate de alimentare cu apă, care au costat peste 500 de miliarde de lei vechi. Oamenii ar fi trebuit să se branșeze individual la ele, dar au refuzat, pe motiv că nu au de unde plăti, în ciuda prețului foarte mic, de 200 de lei vechi pentru o găleată cu apă. Așa că multe sisteme au rămas în stand-by, iar la altele apa nici măcar nu picură. Din tot județul, pînă acum, s-au branșat doar 2.500 de gospodării, din cele peste 200.000 care ar trebui. La Măgirești, sistemul de alimentare cu apă deservește peste 4.600 de persoane, adică întreaga comună. „Noi abia am preluat sistemul de alimentare cu apă și de la 1 iunie sperăm că îl vom pune în funcțiune. Ni s-a comunicat și nouă rezultatul analizelor la probele de apă din fîntîni și noi, la rîndul nostru, am informat populația. Le-am transmis din gură în gură, dar am lipit și afișe la primărie, prin care le explicăm situația și că soluția este să se branșeze la sistemul de apă, unde se respectă condițiile de sănătate, așa că pot depune la noi cererile de branșament individual. Prețul pentru un metru cub de apă va fi undeva la 15.000 de lei vechi, dar nu este încă bătut în cuie”, a declarat Vasile Ulea, primarul comunei Măgirești. O medie simplă arată că apa nepotabilă din comunele unde s-au făcut analize pînă în prezent este consumată de peste 30.000 de persoane.

CASETĂ

Campanie de convingere dusă prin Biserică

în fața situației ivite și a riscului major pentru sănătatea populației, conducerea județului va organiza o amplă campanie de informare a populației de la țară. „Vom pune la punct o campanie de informare a sătenilor privind riscul pe care îl are consumul de apă din fîntîni și îi vom sfătui să se branșeze la sistemele de apă care îndeplinesc condițiile sanitare. Pot folosi apa din fîntîni la animale, dar ei să bea apă potabilă”, a precizat Angela Bogea. Campania se va desfășura cu reprezentanți ai ASP, cadre didactice din mediul rural, consilieri locali, primari, viceprimari și preoți. Aceștia din urmă, după fiecare slujbă, îi vor informa și ei pe cetățeni și îi vor sfătui să consume apa din sistemele centralizate de alimentare. (Claudiu TĂNĂSESCU, Elena ȚINTARU)respectiv 31, în localitățile: Răcăciuni (1), Gîrleni (1), Corbas

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!