„Vocea” scriitorimii române

Maxima zilei: „Toate ostenelile sînt mai plăcute decît odihna, atunci cînd ai atins ținta ostenelilor sau cînd știi că o vei atinge. Dar cînd n-ai atins ținta, osteneala devine penibilă și apăsătoare” (Democrit).

Memoria timpului

• Moment dramatic în istoria românilor: la 13 iunie 1761 se încheia operațiunea de distrugere cu tunurile, de către generalul austriac Bukow, a peste 250 de mănăstiri, biserici și schituri ortodoxe din Transilvania; operațiunea fusese ordonată de Maria Tereza – împărăteasa Austriei

• Ororile celui de-al doilea război mondial sînt încă vii în inimile românilor: în urmă cu 66 de ani, mai exact la 13 iunie 1941, peste 13 000 de români bucovineni erau deportați în Siberia; o acțiune profund inumană și destabilizatoare, prin care care se urmărea slăbirea elementului autohton din această străveche zonă românească

• La 12 iunie 1916 se năștea istoricul literar și eseistul Alexandru Balaci, figură proeminentă a culturii naționale

• Scriitori români își recapătă „vocea” în societatea românească post-belică: între 18 – 23 iunie 1956 are loc, la București, primul Congres al Scriitorilor din România

• Limba românească în cristalizare „iese în lume”: la 20 iunie 1521 își începe drumul către eternitate „Scrisoarea lui Neacșu din Cîmpulung către Johannes Benkner” judele Brașovului, care este considerată printre primele, dacă nu chiar cel dintîi, texte concepute în limba română

• Pe 20 iunie 1891 închide ochii pentru veșnicie Mihail Kogălniceanu – scriitor, istoric și om politic, cel ce s-a aflat printre susținătorii unirii celor două principate române, în ianuarie 1859, ai alegerii ca domn a lui Al. I. Cuza, cît și ai proclamării independenței de stat a României la 1877. (Selecție și prezentare de Florin DUNĂREANU) Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!