Eugen VERMAN

… Duminică dimineața în parcul mare al orașului. E tare cald, neverosimil de cald pentru acest iunie! Așa că e normal ca oaza aceasta de recreere să fi plină de oameni, de la bunici pînă la copilași. Mă așez, împreună cu nevastă-mea, pe o bancă, la umbra unui tei în floare, Doamne, ce bucurie, ce aer curat, înmiresmat de florile de tei, pe alee sînt copii cu role, vreo doi sînt cu bicilete, îndrăgostiții se plimbă de mînă de parcă le-ar fi frică să nu se piardă unul de altul, de tinerețe…Dar iată un bărbat, cam de seama mea, îmbrăcat cu pantaloni scurți, cu adidași în picioare și un maieu pe el, făcînd… jogging. Termenul e englezesc, ca atîtea altele introduse, mai mult sau mai puțin necesar, în limba noastră, el definind mișcarea în aer liber, un fel de întrecere, la fugă, cu tine însuți. E ceva benefic pentru sănătate, în Occident e la modă de mulți, mulți ani și, văzîndu-l pe bărbatul acesta fugind mi-am zis că tare aș fi vrut să fug umăr la umăr cu el!… în schimb, doi inși – soț și soție – trecînd prin dreptul nostru, chiar au exclamat : ” Uite unul plecat!… „, înțelegeți cu ce sens. în vara trecută, fiind în Canada, am văzut, duminicile mai ales, zeci de bărbați și femei făcînd jogging. Era ceva firesc… Aici, însă, în parcul orașului băcăuan, solitarul bărbat părea ceva ieșit din comun, era considerat neîntreg la minte… L-am urmărit cu privirea vreo trei ture, mi-am dat seama că traseul lui era din „poarta parcului” pînă, hăt, departe, spre linia ferată, la fîntîna aceea arteziană, unde întorcea și, cu aceeași viteză, trecea inclusiv prin fața noastră. M-am bucurat și mi-am spus că „obiceiul” prinde și la noi. Entuziasmat de acest gînd, pe la al patrulea tur, cînd a trecut prin dreptul băncii noastre, l-am salutat și l-am întrebat cîte ture a făcut, dar el, zîmbitor șI transpirat tot, mi-a răspuns, cu o vădită jenă în glas: „Eu nu vorbiți bine românește…!” Atunci, l-am salutat, așa cum m-am priceput, în englezește, iar el mi-a spus „Mulțumesc” într-o engleză perfectă…
eea arteziană, unde întorcea și, cu aceeași viteză, trecea inclusiv prin fața noast

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!