Sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă serbează sîmbătă, 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, numită în popor și Sîntă Maria mică, una din cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, alături de Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Bunavestire și Adormirea Maicii Domnului. Această sărbătoare reprezintă unul din semnele evlaviei creștine față de Fecioara Maria și, conform anului bisericesc care începe la 1 septembrie și se încheie la 31 august, este prima sărbătoare din acest an. Această zi închinată celei care l-a născut pe Mîntuitorul Iisus Hristos datează din secolul al V-lea, mai bine zis dintre Sinodul III ecumenic (431) și Sinodul IV ecumenic. Ca și sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), la origine a fost aniversarea anuală a sfințirii unei biserici din Ierusalim. Acest lăcaș închinat Sfintei Fecioare a fost zidit între anii 430-480, pe locul unde, după tradiție, fusese casa sfinților Ioachim și Ana, părinții Sfintei Fecioare. în Apus a fost introdusă de papa Serghie I (687-701) sub influența Constantinopolului. în sec. VI, Sf. Roman Melodul a compus cîteva cîntări speciale rămase pînă astăzi în rînduiala slujbei zilei în cărțile de cult ortodoxe. La începutul secolului VIII (715), Sf. Andrei Criteanul a scris în cinstea ei patru predici și un canon, care se cîntă la slujba din dimineața acestei sărbători. în Apus, ea s-a generalizat însă mult mai tîrziu (secolele IX-X). A doua zi după Nașterea Maicii Domnului, adică la 9 septembrie, creștinii sărbătoresc Soborul (pomenirea) Sfinților Ioachim și Ana, părinții Născătoarei de Dumnezeu. Astăzi este ziua de sărbătoare a tuturor celor ce poartă numele de Maria, Marin, Marian, Mariana.

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!