Operațiunea „Zăhărelul”

Mihai BUZNEA

Mai prin primăvară-vară, liderul maghiarilor români, Marko Bela, le pretindea românilor minoritari din Harghita și Covasna să învețe degrabă limba sa maternă dacă vor să mănînce și pe mai departe pîine ungurească. Trimiterea-somație era lipsită de orice subtilități lingvistice, dar plină de conotații etnice: toți cei care vor să dețină o slujbă aducătoare de salarii trebuie musai s-o facă prin graiul majoritarilor-minoritari. Un îndemn cu dus și întors, ce a trecut Carpații prin trecătoarea Ghimeș – Palanca, pasul Moghioruș. Cîteva zeci de familii dintr-un sat băcăuan în care trăiesc și catolici români-ceangăi declarați cu acte-n regulă și-au manifestat dorința ca odraslele lor să-nvețe limba maghiară în școală, nu în particular, după procedeul avansat/sugerat nu de mult de însuși președintele Traian Băsescu și care fusese deja implementat de Ministerul Educației. Oficialii locului susțin că respectivul demers, deși este unul rezonabil, deci justificat și de înțeles, nu ar fi pe deplin în concordanță cu reglementările în materie ale respectivului for. Ca atare, nici programa școlară nu a fost ajustată spre a face loc orelor „de limbă” (maghiară), cu atît mai mult (sau, poate, mai puțin) cu cît multe dintre amintitele cereri au fost retrase în condiții cam suspecte. Acum, părerile și pozițiile taberelor implicate în conflict se bat cap în cap, opiniile fiind cît se poate de divergente. E bine, totuși, că nu s-a declanșat o bătaie adevărată, fiindcă cine știe ce dandana ar mai fi ieșit!…
Lăsînd laoparte conflictul de proceduri și interese, să ne oprim asupra unor pasaje ale scenariilor pe care le-am întîlnit, anterior, și prin alte sate ale județului – la Faraoani, Cleja, Pustiana, Gîrleni spre a afla un răspuns cît de cît lămuritor: ce-i mînă, totuși, pe copiii și părinții ceangăi spre limba care nu știm cît de „maternă” le este? Un posibil răspuns ar putea fi: argumentul material. Cadouri diverse, constînd în îmbrăcăminte și alimente, alocații bănești, burse de studii, cazări și mese gratuite în căminele unor școli din ținutul secuiesc sau chiar pe la Budapesta. Promisiunile unor susțineri ulterioare în ce privește integrarea socio-profesională. Și operațiunea „Zăhărelul” se pare că funcționează, chiar dacă mai dă și rateuri. Că nu e deloc rău să-ți însușești o limbă străină, mai multe, e chiar foarte bine, dar depinde la îndemnul cui o faci și ce se ascunde în spatele ofertei… Dincolo de o posibilă internaționalizare a conflictului prin intermediul jurnaliștilor sosiți de la Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe și Budapesta, aș vrea să constat aceeași osîrdie la liderii etnicilor maghiaro-ceangăi și în ce privește cultivarea limbii române în rîndul conaționalilor lor, că doar și ei mănîncă aceeași pîine și se împărtășesc cu destule demnități de-ale noastre. Ar fi un semn de respect față de conviețuitori, dar și un fel de poliță de „asigurare de viață”… iunea „Zăhărelul” se pare că funcționează, chiar dacă mai dă și rateuri. Că nu e deloc rău să-ți însușești o

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!