Subiect deschis

Administrator

Mihai BUZNEA

Pe noi, românii, marile nedreptăți ale istoriei ne-au lovit permanent și acolo unde ne doare mai tare: rapturile teritoriale și sentimentul demnității naționale. Dacă pentru alte popoare s-au găsit soluții reparatorii în situații similare, al nostru a fost obligat să suporte politica forței și cea a tertipurilor diplomatice prin care să se mențină vrerea altora și interesele străine. Iar falsificarea adevărurilor avea să fie, și rămîne în continuare, instrumentul de bază în practicile adversarilor. Cele două incidente petrecute în aceste zile cu implicarea oficialităților statale de la Chișinău și București vin să susțină o stare de provocare, surescitare și suspiciune în relațiile reciproce. Episodul Albița – Leușeni este primul dintre acestea, demonstrînd că spiritul european către deschidere poate fi oprit la barieră de niște funcționari vamali excesiv de geloși, dar manevrați din culisele puterii de către indivizi care fac alergie numai la ideia de români și românism. Cel de-al doilea este, însă, mult mai insidios și perfid: stipularea – într-un document oficial de stat -, a sintagmei „limba moldovenească”. Semnînd „ca primarul”, diplomații noștri au căzut în capcana unui fals premeditat, pe care omologii de peste Prut îl promovează cu obstinație, făcînd din aceasta o chestiune de interes național. în contextul politic dintre aceste două țări care, de fapt, ar trebui să fie una singură, chestiunea în cauză nu are doar conotații lingvistice, fiind menținută în mod artificial și tendențios în sfera normelor de drept internațional public. Cu posibile și dorite evoluții spre un deznodămînt pe care nu ne este deloc greu să-l descifrăm.
Românismul motivat istoric le cade greu la mațe guvernanților comuniști și promoscoviți de la Chișinău, iar numeroasele dovezi de amiciție fraternă ce le vin de pe malul stîng al Prutului îi incită și le provoacă stresul de fiecare zi și disconfortul psihic. Limba română – unică pentru toți – le dă insomnii și turbulențe. Numai astfel se explică de ce emisiunile TVR au interdicție la recepție și vizionare apelîndu-se la fel de fel de tertipuri, iar publicațiile care apar pe cele două maluri nu reușesc să circule în niciunul dintre sensuri. Un fel de „cortină informatică” ne separă, aproape la fel de dură și impenetrabilă ca și cea de tristă amintire – „cortina de fier”. Refuzul sistematic al prezidentului moldovean de a da culoarea verde pentru deschiderea de consulate care să faciliteze obținerea de vize, dificultățile de deplasare ale elevilor și studenților moldoveni în țara noastră, ca și obstrucțiile la care este supusă limba română în școlile basarabene fac parte dintr-un amplu și perfid scenariu de înstrăinare și îndepărtare de spiritul românesc. în rest, avem parte doar de șicane și minciună. Cît o vor ține, însă, picioarele…și românism. Cel de-al doilea este, însă, mult mai insidios și perfid: stipular

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.