ȘCOALA ROM+NEASCĂ

Reforma continuă

Ioan NEACȘU

De cînd au invadat comuniștii România, s-au făcut nenumărate eforturi pentru a distruge învățămîntul românesc, iar aceste eforturi continuă cu o și mai mare violență acum. Școala și Biserica au fost cele două instituții binecuvîntate de Dumnezeu, care au păstrat nealterat sufletul poporului nostru de-a lungul istoriei. Dacă nu vrem să ne topim într-o masă amorfă a sclavilor, dacă vrem să fim nu europeni de nicăieri, ci europeni din România, cum bine spunea Octavian Paler, trebuie să apărăm aceste două instituții care ne legitimează în lume. Reforma învățămîntului, care se face și se tot face de șaizeci de ani, mai precis din 1948, urmărește distrugerea școlii românești. Vă invit să discutăm despre acest lucru, despre felul în care școala poate fi salvată. Am deschis și o pagină de internet, la adresa: http//scoalaromaneasca.weblog.ro unde vă rog să vă spuneți părerea despre legile avansate de minister spre discuție publică și chiar despre raportul comisei prezidențiale. Nu cred că există român care să nu fie interesat de subiect, deoarece toți am fost, sîntem sau vom fi profesori, învățători, educatori, părinți ori elevi. Școala românească este o bogăție națională, ea trebuie păstrată cu emoție, credință și mai ales cu știință, nu avem nevoie de modele străine, deși trebuie să admitem că o aliniere la ce se întîmplă în lume este dezirabilă. A proiecta mereu școala – ca expresie a sufletului și minții noastre – în lumea în care trăim este necesar și firesc, dar a o înlocui cu modele importate, oricît de performante ar fi ele pe alte meleaguri, este un gest sinucigaș.
Ocupația sovietică ne-a adus majoritatea manualelor traduse din limba rusă, istoria României falsificată de Roler, literatura predată după culegeri de texte cu „Lazăr de la Rusca” și „Silvester Andrei salvează abatajul”, texte cretine care înlocuiau marea noastră literatură clasică și modernă. Pionieria și uteceul, învățămîntul politic și munca patriotică urmăreau să producă un popor de mancurți. S-a desființat examenul de capacitate, liceul a devenit de zece ani – „deseatiletka” – încheiat cu un „examen de maturitate” care a înlocuit bacalaureatul, s-au dat diplome la toți analfabeții prin așa numitele „facultăți muncitorești”, au fost distruse elitele intelectuale nu doar prin închisori, ci și prin omogenizarea socială care nu admite ideea de „elită”. Au venit apoi alte „reforme”, cum ar fi generalizarea „practicii în producție”, „politehnizarea învățămîntului” și crunta sărăcie pe post de „principiu”.
După căderea comunismului (vorba vine!), o lege a învățămîntului s-a născut foarte greu, odată cu legea statutului personalului didactic, legi care au fost făcute pentru a fi încălcate. Singurul ministru care a încercat să facă ordine în școala postdecembristă a fost domnul profesor Andrei Marga, dar multe dintre ideile sale au fost exploatate de profitori, cum ar fi cea a manualelor alternative. Presiunea uriașă exercitată de servili și demagogi pentru a impune modele străine, de data aceasta fără scuza ocupației sovietice, este gata să distrugă și ce a mai rămas din școala noastră. Este necesar ca noi toți, dar mai ales marii noștri pedagogi, care sînt ignorați de tot felul de ingineri care se pricep la toate, deci și la școală, să profităm de aceste două luni și să discutăm cum poate fi salvată școala românească de la pieire.a sufletului și minții noastre – în lumea în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!